Chişinău, 31 mar. /MOLDPRES/. Peste o cincime din veniturile populaţiei de la sate o constituie transferurile băneşti din străinătate. „Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,3 la sută faţă de 11 la sută în cazul populaţiei din mediul urban, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), informează MOLDPRES.
Deşi valoarea remiterilor a crescut cu 11,2 la sută, în anul trecut, ponderea transferurilor în totalul veniturilor populaţiei a scăzut de la 17,4 la sută în 2015 la o medie de 16,5 la sută, pe fondul majorării câştigurilor salariale. Cota veniturilor din activitatea salarială, care reprezintă cea mai importantă sursă de venit, a crescut în ultimii doi ani cu două puncte procentuale, până la 43,1 la sută.
Statisticile oficiale mai arată că pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 25,4 la sută din total venituri, comparativ cu 21,6 la sută în mediul urban. Veniturile băneşti ale populaţiei disponibile ale populaţiei au constituit în 2017 în medie pe o persoană pe lună 2244,9 lei, în creştere cu 9,0 la sută faţă de anul precedent.
Statisticienii constată că mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au venituri de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele din cinci şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie.
Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor formate din trei şi mai multe persoane, în timp ce veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu trei şi mai mulţi copii.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2017 au constituit în medie pe o persoană 2250,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,3 la sută. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) cheltuielile populaţiei au rămas practic la nivelul anului precedent. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,4 la sută.
Pentru întreţinerea locuinţei o persoană a alocat în medie 18,6 la sută din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4 la sută. Cheltuielile pentru serviciile de sănătate reprezintă 5,9 la sută din total, comunicaţii – 4,5 la sută, dotarea locuinţei – 3,9 la sută, transport – 3,7 la sută și învăţământ – 0,5 la sută.
