NewsMaker.ro : 鈥炄榦r este ast膬zi la 卯nchisoare?鈥 Ce 卯ntreb膬ri incomode i-au mai fost adresate lui Candu la Washington?

Exper葲ii Consiliului Atlantic din SUA consider膬 c膬 卯n ultimul timp, autorit膬葲ile moldovene葯ti au ob葲inut unele succese: de exemplu, 卯n economie, care a trecut prin 葯ocul provocat de furtul miliardului sau 卯n reforma More 禄

Adevarul.md | Lupta Binomului Plahotniuc-DodoLupta Binomului Plahotniuc-Dodon cu 鈥瀟erorismul鈥 didactic | Analiz膬 realizat膬 de Valentin Buda

Republica Moldova s-a s膬turat s膬 mimeze inten牛iile unui viitor european, revenind, cu 鈥瀉jutorul鈥 binomului Plahotniuc-Dodon, 卯n zona suprarealismului geopolitic unde se afla acum 10 ani, 卯n timpul guvern膬rii comuniste. Concubinajul celor doi More 禄

ISIS??? Nu, SIS! // Deschide.md : Cei 7 cet膬葲eni turci sunt 卯ntr-un penitenciar din Istanbul. Au fost sco葯i din RM cu alt膬 identitate

Cei 葯apte cet膬葲eni turci, de la conducerea Liceului Orizont, care ieri au fost expulza葲i de c膬tre SIS, se afl膬 卯ntr-un penitenciar dintr-un ora葯 de l芒ng膬 Istanbul, sus葲in avoca葲ii lor. La r芒ndul ei, More 禄

VIDEO 鈥濸aradisul oligarhului鈥. RISE Moldova prezint膬 c芒teva dintre vilele de lux ale lui Vlad Plahotniuc, 卯n valoare de peste 30 milioane de euro

Jurnali艧tii de la RISE Moldova au realizat o investiga牛ie despre vilele de lux ale liderului PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. Ace艧tia scriu c膬 politicianul a avut grij膬 s膬-艧i ascund膬 propriet膬牛ile More 禄

ZdG.md : Cum s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru o p芒ine pe gratis sus葲in膬torii lui 葮or din PMAN

C芒葲iva sus葲in膬tori ai Partidului 葮OR, prezen葲i duminic膬 卯n Pia葲a Marii Adun膬ri Na葲ionale, s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru a lua o p芒ine pe gratis. Ace葯tia s-au 卯mbulzit 卯n fa葲a l膬zilor cu p芒ine aduse de Partidul More 禄

Radio 鈥濫uropa Liber膬鈥 angajeaz膬 jurnalist/jurnalist膬 social media

Pozi葲ie: jurnalist/膬 pentru componenta social media (o pozi葲ie pentru limba rom芒n膬 葯i o pozi葲ie pentru limba rus膬), contract pe o durat膬 de minimum doi ani, cu o perioad膬 de prob膬 de dou膬 More 禄

Shor e pe topoganul spre pu葯c膬rie. Deschide.md : 葮edin葲膬 productiv膬 卯n Dosarul 葮or, 7 martori i-au confirmat vinov膬葲ia. C芒nd va fi urm膬toarea 葯edin葲膬?

葮edin葲膬 productiv膬 卯n dosarul Shor. Ast膬zi au fost audiati 7 martori ai acuz膬rii – 4 contabili (care au primit parolele 葯i semn膬turile digitale ale companiilor care au fost folosite la fraudarea sistemului More 禄

Cotidianul.md : Jurnalista atacat膬 de Marina Tauber, despre ce se 卯nt芒mpl膬 la Orhei: Autorit膬葲ile 葯tiu, dar nu reac葲ioneaz膬

脦n administra葲ia ora葯ului Orhei se 卯nt芒mpl膬 o serie de lucruri anormale, care sunt cunoscute de autorit膬葲ile centrale, dar trecute cu vederea, acuz膬 Tatiana Dhamanov, jurnalista de la un post local de radio More 禄

TV8.md | CV-ul 葯i averea judec膬toarei care l-a lipsit pe N膬stase de mandat. So葲ul magistratei e ofi葲er SPP. Adrian Nastase “Este o decizie arbitrar膬 pentru care aceast膬 judec膬toare TREBUIE s膬 fac膬 pu葯c膬rie”

Judec膬toarea Rodica Berdilo, cea care cu c芒teva minute 卯n urm膬 a luat o hot膬r芒re prin care nu confirm膬 legalitatea alegerilor 葯i, respectiv, declar膬 nevalid mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, are More 禄

Realitatea.net | Andrei Nastase : “Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” 馃槧. Decizie 葯oc ! Alegerile din Chi葯in膬u, invalidate de instan葲膬

Decizie 葯ocant膬 卯n Republica Moldov膬: Alegerile din Chi葯in膬u, c芒葯tigate de pro-europeanul Andrei N膬stase, au fost invalidate de instan葲膬! Judec膬toria Chi葯in膬u NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, informeaz膬 Realitatea More 禄

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie 鉁 Ast膬zi ei au scuipat 艧i au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r膬mas de pre牛 – votul nostru

Pre艧edina PAS, Maia Sandu, sus牛ine c膬 鈥瀓usti牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie la adresa democra牛iei din Moldova鈥 c芒nd a decis mar牛i, 19 iunie, s膬 nu valideze rezultatul alegerilor More 禄

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

鈥14 noiembrie 2014. Centrul ora葯ului Moscova, Federa葲ia Rus膬. Un b膬rbat bine f膬cut, cu siluet膬 de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen葲i imense. 脦n gen葲i erau 17,5 milioane de dolari. Era doar More 禄

袨褋褍卸写械薪 袠谢邪薪 楔芯褉 褍谐褉芯卸邪械褌 ! 袠谢邪薪 楔芯褉 锌芯写邪械褌 褋械屑褜 懈褋泻芯胁褘褏 蟹邪褟胁谢械薪懈泄 锌褉芯褌懈胁 袦邪泄懈 小邪薪写褍

袠褋褌芯褉懈褟 褋 胁蟹邪懈屑薪褘屑懈 芯斜胁懈薪械薪懈褟屑懈 谢懈写械褉邪 “袩邪褉褌懈懈 楔芯褉” 袠谢邪薪邪 楔芯褉邪, 懈 谢懈写械褉邪 袩袛小 袦邪泄懈 小邪薪写褍 锌芯谢褍褔懈谢邪 褋胁芯械 锌褉芯写芯谢卸械薪懈械. 袙 芯褌胁械褌 薪邪 蟹邪褟胁谢械薪懈械 袦邪泄懈 小邪薪写褍 芯 褌芯, 褔褌芯 芯薪邪 锌谢邪薪懈褉褍械褌 锌芯写邪褌褜 薪邪 楔芯褉邪 胁 More 禄

TV8.md VIDEO/ Maia Sandu vrea s膬-l dea 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare: 鈥濵i-am c芒葯tigat 卯ntotdeauna banii cinstit鈥

Pre葯edinta PAS, Maia Sandu, 卯l va ac葲iona 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare. Asta dup膬 ce primarul de Orhei a scris, pe pagina sa de Facebook, c膬 Vlad Filat i-ar fi More 禄

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi葯in膬u: Plahotniuc are protec葲ie de la Bucure葯ti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N膬stase, proasp膬tul c芒葯tig膬tor al Prim膬riei Chi葯in膬u, acuz膬 serviciile secrete rom芒ne葯ti 葯i autorit膬葲ile de la Bucure葯ti c膬-l ap膬r膬 pe controversatul Vladimir More 禄

Europa Libera | Andrei N膬stase: 鈥濶u vom face niciodat膬 alian葲膬 cu Plahotniuc鈥(VIDEO)

Platforma DA respinge orice alian葲膬 dup膬 alegerile generale cu Partidul Democrat, pe care noul primar al Chi葯in膬ului Andrei N膬stase l-a comparat cu Mafia. 脦ntr-un interviu pentru radio Europa Liber膬, N膬stase a acuzat More 禄

Adevarul.md : Limba rus膬 nu va mai avea statut de limb膬 de comunicare interetnic膬 卯n Moldova. CC a admis par牛ial sesizarea PL

Curtea Constitu牛ional膬 a admis par牛ial sesizarea deputa牛ilor liberali, care pretind c膬 obligativitatea utiliz膬rii limbii ruse, dar 艧i traducerea documentelor 艧i actelor publice 卯n aceast膬 limb膬 ar contraveni Constitu牛iei. Decizia a fost pronun牛at膬 More 禄

Vitalie Ciobanu | Jurnal.md : Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥

Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥. Este vorba de ascensiunea politic膬 stupefiant膬 a unui fost bancher, faimos 卯n toat膬 葲ara ca principal acuzat More 禄

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, 葲i se preg膬te葯te ceva!

Ceban, lider ne卯nsc膬unat al sociali葯tilor na葲ionali 葯i pro-europeni. A trecut du葯ul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. De altfel singura r膬mas膬 s膬 dispute 葯i un tur doi. 葮i ne-am obi葯nuit More 禄

JurnalTV.md : “Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, 卯n care figureaz膬 cu nume diferite. Are prieteni cu influen牛膬, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele 鈥瀗egru鈥. Este campion mondial la kickboxing. Mini葯trii 卯i z芒mbesc 卯n More 禄

 

Category Archives: Unirea

TVR Moldova | Istorici: Mai devreme sau mai t芒rziu, reUnirea cu Rom芒nia va fi 卯nf膬ptuit膬

Visul rom芒nilor de a tr膬i 卯ntr-o Rom芒nie Mare va deveni realitate. Convingerea a fost exprimat膬 la emisiunea Punctul pe Azi de istoricii Marius Diaconescu 艧i Ion Negrei. Cercet膬torii sus牛in c膬 indiferent de propaganda Moscovei, reunirea celor dou膬 state rom芒ne艧ti va fi realizat膬.

VASILE MUNTEANU, jurnalist TVR MOLDOVA: “Se vorbe艧te foarte mult despre reunificarea celor dou膬 state rom芒ne艧ti, Republica Moldova 艧i Rom芒nia. Mul牛i invoc膬 modelul german. Poate fi preluat 艧i este valabil acest model pentru rom芒nii de pe ambele maluri ale Prutului, ast膬zi?”

MARIUS DIACONESCU, istoric, Rom芒nia: “Nu cred c膬 avem nevoie de un model. Avem nevoie doar de o decizie. Noi s膬 credem 卯n unire, a艧a cum au crezut Ghibu, Halippa, Pelivan 艧i ceilal牛i, acum 100 de ani, 艧i e suficient, pentru c膬 niciun model nu e bine s膬 fie copiat. Trebuie s膬 ne adapt膬m la realit膬牛ile politice, economice, sociale, din Rom芒nia 艧i Republica Moldova.”

ION NEGREI, istoric, Republica Moldova: “Rom芒nia a avut 卯ntotdeauna propriile modele 艧i acel model de la 1859 este un model rom芒nesc, frumos 艧i elegant. Acela艧i model de Unire rom芒nesc este cel de la 1918, un model care a adus o experien牛膬 inedit膬 de unificare na牛ional膬, prin adun膬ri plebiscitare, prin voin牛a exprimat膬. Noi trebuie s膬 fim preg膬ti牛i pentru acel moment, care va veni.”

MARIUS DIACONESCU, istoric, Rom芒nia: “Unirea se poate face doar c膬 decizia ne apar牛ine nou膬, tuturor, la nivelul aleg膬torilor, p芒n膬 la nivelul politicienilor pe care 卯i alegem. Dar ar fi timpul ca unirea s膬 fie un discurs politic, un proiect de 牛ar膬 asumat, cel pu牛in m膬car de o parte, de Rom芒nia 艧i treptat va fi asumat 艧i de Republica Moldova. Unirea se va face. Azi, m芒ine, peste un an sau doi sau zece, dar se va face. Indiferent de c芒t膬 propagand膬 vor face ru艧ii, indiferent c芒牛i dodoni vor crea ru艧ii, tot se va face Unirea.”

Lucia Vieru “Hai s-o facem! Ca peste 5 ani s膬 st膬m relaxa牛i la un suc, undeva la grani牛膬. Am 卯n牛eles c膬 facem o zon膬 de gr膬tare acolo, dup膬 ce-o d膬m jos…”

Lucia Vieru: Eu cred c膬 peste 5 ani, Rom芒nia 艧i R.Moldova nu vor mai fi separate pe hart膬.

5 ani e doar o no牛iune de timp, dar Unirea se poate 卯nt芒mpla chiar 艧i anul acesta, dac膬 vom crede c膬 e posibil 艧i vom sus牛ine din toate punctele de vedere aceasta cauz膬, 卯ncep芒nd cu implicare financiar膬, implic芒ndu-ne fizic 艧i termin芒nd cu distribuiri la post膬ri unioniste e 艧i aceasta o metod膬 de promovare, trebuie s膬 ajungem la to牛i cu mesajele noastre.

Hai s-o facem. Ca peste 5 ani s膬 st膬m relaxa牛i la un suc, undeva la grani牛膬. Am 卯n牛eles c膬 facem o zon膬 de gr膬tare acolo, dup膬 ce-o d膬m jos…

p.s. Tu cum vezi viitorul statelor R.Moldova 艧i Rom芒nia peste 5 ani?

Lucia Vieru

Rom芒nia 艧i Republica Moldova vor s膬 elimine tarifele de roaming

Guvernele Rom芒niei 艧i Republicii Moldova vor examina, la urm膬toarea 艧edin牛膬 comun膬, posibilitatea elimin膬rii tarifelor la roaming 卯ntre cele dou膬 牛膬ri. Aceast膬 tem膬 a fost discutat膬 la Chi艧in膬u, 卯n cadrul unei 卯ntrevederi 卯ntre ministrul rom芒n al Economiei, D膬nu牛 Andru艧c膬, 艧i premierul moldovean, Pavel Filip.

脦n acest fel, oamenii ar sim牛i mesaje clare de apropiere, a spus premierul Filip, citat 卯ntr-un comunicat al Guvernului de la Chi艧in膬u.

Republica Moldova, 卯mpreun膬 cu alte 牛膬ri membre ale Parteneriatului Estic, poart膬 discu牛ii 艧i 卯n privin牛a posibilit膬牛ii elimin膬rii tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene, 卯ns膬, deocamdat膬, este vorba de un proiect de perspectiv膬.

Filip 葯i Andru葯c膬 au pus accent pe cele patru etape de implementare a proiectului: 卯ndeplinirea condi葲iilor suspensive, reorganizarea 鈥濼ransgaz鈥, efectuarea procedurilor de achizi葲ii 葯i demararea lucr膬rilor de construc葲ie, cel t芒rziu 卯n septembrie 2018. 脦n prezent, autorit膬葲ile sunt pe ultima sut膬 de metri 卯n ceea ce prive艧te realizarea condi葲iilor suspensive din contractul de privatizare. 鈥濫ste esen葲ial膬 respectarea termenelor stabilite. Acesta este un proiect de suflet pentru mine鈥, a men葲ionat, 卯n context, ministrul Economiei al Rom芒niei.

Cele dou膬 p膬r葲i au vorbit 葯i despre interconexiunea sistemelor electroenergetice ale celor dou膬 state. 脦n acest sens, a fost relevat膬 importan葲a dinamiz膬rii colabor膬rii cu Transelectrica.

Alte proiecte prioritare vizeaz膬 eliminarea tarifelor de roaming, construc葲ia unei autostr膬zi, precum 葯i a infrastructurii feroviare care s膬 fac膬 leg膬tura 卯ntre Republica Moldova 葯i Rom芒nia. Ini葲iativa de eliminare a tarifelor la roaming urmeaz膬 s膬 fie discutat膬 卯n cadrul urm膬toarei 葯edin葲e comune a Executivelor de la Chi葯in膬u 葯i Bucure葯ti. 鈥濧stfel oamenii ar sim葲i mesaje clare de apropiere鈥, a spus Pavel Filip. ( sursa : www.timpul.md )

Adevarul.md | Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu : Pentru Chi艧in膬u, Rom芒nia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o 卯n The Guardian. Cu subiect 艧i predicat. Pentru guvernul de la Chi艧in膬u, Unirea cu Rom芒nia este exclus膬. Sigur, to牛i 艧tiau asta, chiar 艧i cei care se pref膬ceau c膬 nu 艧tiu. Era o minciun膬 frumoas膬, o 鈥瀉mbiguitate constructiv膬鈥, cum ar numi-o, pedant, anali艧tii. 艦ocul declara牛iilor din publica牛ia britanic膬 ale prim-ministrului moldovean vine din alt膬 parte: a 卯nc膬lcat o linie ro艧ie de comunicare.

Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu* A spus ceea ce nu se cuvenea s膬 spun膬. 艦i a spus-o tare, 卯n public. Nu e frumos, nu e politicos. A spus ceea ce g芒ndea, el 艧i partidul s膬u, 卯nc膬lc芒nd o conven牛ie asumat膬 tacit. Dac膬 m膬 min牛i, minte-m膬 frumos… De aici 艧i jena de a comenta declara牛iile sale pe ambele maluri ale Prutului. Dar Pavel Filip a mai spus ceva 卯n interviul cu pricina. 艦i asta e mult mai grav. Pentru prima dat膬 la Chi艧in膬u, un 艧ef de guvern 鈥瀍uropean鈥 acrediteaz膬 ideea c膬 ceea ce fac Rusia 艧i Rom芒nia 卯n R. Moldova este la fel, doar cu semn schimbat. 艦i asta este cu adev膬rat inacceptabil, inadmisibil 艧i impardonabil.
Dar s膬 le lu膬m pe r芒nd.
Premierul Filip d膬 jos masca Binomului Plahotniuc-Dodon.

Declara牛ia cu excluderea Unirii nu e grav膬 卯n sine, ci prin consecin牛e. Este, cum spuneam, o c膬dere a m膬艧tilor. O dezvr膬jire a spa牛iului politic moldovenesc. Nara牛iunea oficial膬 suna a艧a. 脦mp膬ratul cel Bun (Vladimir Plahotniuc) 艧i curtea sa (guvernul lui Pavel Filip 艧i majoritatea parlamentar膬), se lupt膬 din r膬sputeri cu Balaurul cel R膬u (Pre艧edintele Igor Dodon). Primii vor 卯n Europa, vor rela牛ii fr膬牛e艧ti cu Rom芒nia, vor ca Bucure艧tiul s膬 fie principalul partener etc. etc. A doua tab膬r膬 vrea confruntare cu UE, cu Bucure艧tiul, este anti-rom芒neasc膬 艧i anti-unionist膬. De aceea trebuie sus牛inut膬, cu orice pre牛 艧i f膬r膬 cr芒cnire, guvernarea Filip 卯n aceast膬 lupt膬 – imaginar膬 – 卯ntre 卯ngeri 艧i demoni.

TVR Moldova : Primari de pe ambele maluri ale Prutului au schi牛at noi proiecte de colaborare

Peste 100 de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au 卯nt芒lnit la Chi艧in膬u, la cea de-a treia reuniune a Congresului Autorit膬牛ilor Locale din Rom芒nia 艧i Republica Moldova. 脦n cadrul evenimentului, primarii au 卯mp膬rt膬艧it din experien牛a cooper膬rii reciproce de p芒n膬 acum, 卯n urma 卯nfr膬牛irilor 艧i aspectele unor viitoare proiecte comune.

La finalul 卯nt芒lnirii, primarii au semnat 卯n unanimitate o declara牛ie-apel la adresa guvernelor de la Bucure艧ti 艧i Chi艧in膬u, cu mai multe solicit膬ri, printre care uniformizarea legisla牛iei 卯ntre cele dou膬 state.

Aproape 100 de localit膬牛i din Republica Moldova au semnat pe parcursul anului 2017 acorduri de 卯nfr膬牛ire cu localit膬牛i din dreapta Prutului. 脦n prezent, num膬rul 卯nfr膬牛irilor sau localit膬牛ilor 卯n curs de 卯nfr膬牛ire a dep膬艧it cifra de 500.

Jurnalistii.ro : 鈥滱legerile anticipate pentru Chi葯in膬u, capitale pentru for葲ele unioniste鈥. Interviu cu pre葯edintele Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale din R. Moldova

Prezen葲a activ膬 a fostului pre葯edinte al Rom芒niei, Traian B膬sescu, 卯n via葲a politic膬 de peste Prut a deranjat pe mul葲i dintre actorii politici locali, 卯ntruc芒t prin discursul s膬u a sporit 卯ncrederea cet膬葲enilor moldoveni 卯n UNIRE, a declarat pre葯edintele Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale din R.Moldova (BUN), Ion Lea葯cenco, 卯ntr-un interviu acordat 卯n exclusivitate Jurnalistii.ro.

Acesta a mai subliniat faptul c膬 alegerile par葲iale pentru prim膬ria Capitalei moldave sunt capitale pentru for葲ele pro-europene 葯i unioniste, iar candidatul PUN Constantin Codreanu este singurul capabil s膬-l 卯nfr芒ng膬 pe socialistul Ion Ceban.

Ion Lea葯cenco: Miza acestor alegeri este mai mare ca niciodat膬. Tocmai de aceea, noi, unioni葯tii, 卯l sus葲inem f膬r膬 rezerve pe Constantin Codreanu (n.r. candidatul Partidului Unit膬葲ii Na葲ionale din R.Moldova la prim膬ria Chi葯in膬ului), un exponent de v芒rf al mi葯c膬rii noastre. Suntem con葯tien葲i c膬, 卯n func葲ie de rezultatul acestor alegeri, Chi葯in膬ul va merge 卯nainte sau 卯napoi. Adversarii no葯tri, sociali葯tii, 卯葯i dau seama c膬 un c芒葯tig al lui Constantin Codreanu 卯nseamn膬 卯nceputul unei perioade de av芒nt 卯n dezvoltarea ora葯ului nostru.

Capitala d膬 tonul vie葲ii politice, economice 葯i sociale 卯n 卯ntreaga Republic膬. Toat膬 lumea 葯tie c膬 valul unionist este 卯n cre葯tere accelerat膬 葯i, tocmai pentru acest motiv, oamenii lui Dodon vor s膬 blocheze aceast膬 evolu葲ie, r芒vnind cel mai important bastion al for葲ele pro-europene 葯i unioniste, municipiul Chi葯in膬u.

Cu siguran葲膬 multe for葲e politice doresc s膬 卯葯i 卯ncerce puterile 卯n aceste alegeri, iar 卯nving膬torii de pe fiecare e葯ichier geopolitic se vor afla 卯n poll-position pentru alegerile parlamentare din toamn膬.

10TV.md : Arta ne Une葯te! Teatrul moldovenesc cucere葯te publicul din Rom芒nia

Teatrul Geneza Art din Chi葯in膬u prezint膬 dou膬 spectacole, 卯n premier膬, la Cluj-Napoca. Evenimentele fac parte dintr-un proiect de promovare a tinerilor arti葯ti rom芒ni, originari din Republica Moldova.

Proiectul 鈥濧rta ne Une葯te鈥 organizat de c膬tre Asocia葲ia Apartenen葲a, sub egida Anului Centenar, a adus teatrul moldovenesc , la Cluj-Napoca, pentru a prezenta 卯n premier膬 cele mai 卯ndr膬gite spectacole.

Cluj-Napoca este un ora葯 care atrage evenimente culturale ca un magnet, de aceea trupa Teatrului Geneza Art de la Chi葯in膬u, nu a putut rata 葯ansa de a veni 葯i anul acesta, ca s膬-葯i bucure din nou spectatorii rom芒ni.

Echipa teatrului de la Chi葯in膬u a prezentat pe data de 24 aprilie spectacolul 鈥濩utia Neagr膬鈥 鈥 o comedie autentic膬 despre influen葲a, dependen葲a 葯i obsesia pe care o are omul modern pentru tehnologie 卯n era digital膬 卯n care tr膬im, iar 卯n data de 26 aprilie au prezentat spectacolul 鈥濱nvita葲ie la Vals鈥 鈥 un spectacol 鈥 m膬rturisire despre dragoste 葯i fric膬, despre 2 tineri 葯i o iubire tulbur膬toare, m膬cinat膬 de excese emo葲ionale, gelozie 葯i jocuri ale seduc葲iei.

Cele dou膬 spectacole au fost puse 卯n scen膬 de regizoarea Daniela Burlaca care au montat 葯i prezentat spectacolele pentru publicul clujean, la Casa de Cultur膬 a Studen牛ilor, sala 鈥淒umitru F膬rca艧鈥.

Spectacolele teatrului din Chi葯in膬u fac parte din proiectul 鈥淎rta ne Une艧te鈥, implementat de Asocia牛ia Apartenen牛a, din Cluj-Napoca, sub egida Anului Centenar. Acest proiect urm膬re艧te promovarea tinerilor arti艧ti rom芒ni, originari din Republica Moldova.

Proiectul 鈥淎rta ne Une艧te鈥 este 卯n parteneriat cu Consiliul Jude牛ean Cluj, Prim膬ria Cluj-Napoca, Universitatea 鈥淏abe艧-Bolyai鈥, Casa de Cultur膬 a Studen牛ilor.

Deschide.md : Rom芒nii din Republica Moldova vor avea acces pe pia牛a muncii din Rom芒nia. Deputatul Constantin Codreanu implicat 卯n ini牛erea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al膬turi de deputatul Petru Movil膬 艧i al牛i parlamentari de la Bucure艧ti au ini牛iat un proiect de lege care va deschide pia牛a muncii din Rom芒nia pentru rom芒nii din Republica Moldova 艧i alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini牛iativa legislativ膬, cu impact pozitiv at芒t pentru pia牛a muncii din Rom芒nia, c芒t 艧i pentru etnicii rom芒ni din comunit膬牛ile istorice din afara grani牛elor, vizeaz膬 completarea Ordonan牛ei Guvernului nr. 25/2014 privind 卯ncadrarea 卯n munc膬 艧i deta艧area str膬inilor pe teritoriul Rom芒niei 艧i pentru modificarea 艧i completarea unor acte normative privind regimul str膬inilor 卯n Rom芒nia.

Ini牛iativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou膬 liter膬, av芒nd urm膬torul cuprins: 鈥瀗) str膬inii vorbitori de limb膬 rom芒n膬 de nivel B1 sau B2, cet膬牛eni ai Republicii Moldova 艧i ai altor state 卯n care exist膬 comunit膬牛i de rom芒ni, care pot fi 卯ncadra牛i 卯n munc膬 pe teritoriul Rom芒niei pe o perioad膬 de cel mult 1 an鈥. Aceast膬 prevedere elimin膬 obligativitatea ob牛inerii de c膬tre angajator a avizului de angajare 卯n cazul rom芒nilor din state non-UE.

Moldpres.md : O p膬dure, simbol al colabor膬rii dintre Agen牛ia 鈥濵oldsilva鈥 艧i Regia Na牛ional膬 a P膬durilor din Rom芒nia 鈥濺omsilva鈥, precum 艧i 卯n contextul ac牛iunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat膬 ast膬zi la Leu艧eni 艧i de cealalt膬 parte a Prutului, la Hu艧i

Chi艧in膬u, 17 apr. /MOLDPRES/. O p膬dure, simbol al colabor膬rii dintre Agen牛ia 鈥濵oldsilva鈥 艧i Regia Na牛ional膬 a P膬durilor din Rom芒nia 鈥濺omsilva鈥, precum 艧i 卯n contextul ac牛iunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat膬 ast膬zi la Leu艧eni 艧i de cealalt膬 parte a Prutului, la Hu艧i, transmite MOLDPRES.

La plantare au participat silvicultori din ambele state, care au f膬cut ast膬zi schimb de delega牛ii. P膬durea 鈥濩entenar鈥 va cre艧te pe o suprafa牛膬 de circa dou膬 hectare ce apar牛ine 脦ntreprinderii 鈥濰芒nce艧ti-Silva鈥 (R. Moldova) 艧i pe un teren amplasat 卯ntre localit膬牛ile Crasna 艧i Hu艧i, la 3 km distan牛膬 de Satu Nou, comuna Cre牛e艧ti (Rom芒nia). Sectorul de la Leu艧eni a fost plantat cu frasin 艧i plop, iar cel de la Hu艧i 鈥 cu stejar.

鈥濧ceast膬 p膬dure este un simbol al unei colabor膬ri productive cu colegii din Rom芒nia. Am avut 卯ntotdeauna sus牛inerea speciali艧tilor de la 鈥淩omsilva鈥, am realizat de comun acord proiecte interesante 艧i folositoare fondului silvic, iar printr-un memorandum semnat recent la Bucure艧ti, am reconfirmat inten牛iile de a lucra 卯mpreun膬 pe acest segment鈥, a men牛ionat Ion Haralampov, directorul Agen牛iei 鈥淢oldsilva鈥.

La r芒ndul s膬u, Mihai Daia, 艧eful delega牛iei de la 鈥淩omsilva鈥, a subliniat rolul acestei p膬duri simbolice, ce va cre艧te pe ambele maluri ale Prutului, “卯n semn de fr膬牛ie 卯ntre neamuri”. 鈥淎vem un scop comun 鈥 o gospod膬rire durabil膬 艧i unitar膬, 卯n conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, pentru a 卯mbun膬t膬牛i situa牛ia mediului. 鈥淢oldsilva鈥 va avea mereu sus牛inerea noastr膬, ceea ce este foarte important 卯n condi牛iile de schimb膬ri climatice, c芒nd devine tot mai complicat s膬 p膬str膬m diversitatea biologic膬鈥, a spus Mihai Daia.

Silvicultorii din Republica Moldova 葯i Rom芒nia au dezvoltat rela葲ii str芒nse 卯n ultimii 27 de ani, exist芒nd numeroase schimburi de experien葲膬 葯i ac葲iuni comune 卯ntre 鈥淢oldsilva鈥 葯i 鈥淩omsilva鈥. Ultimul Memorandum de 卯n牛elegere a fost semnat 卯n luna martie curent 艧i prevede schimbul de informa葲ii 卯ntre cele dou膬 institu葲ii, transfer de know-how, schimburi de experien葲膬 葯i instruirea silvicultorilor, participarea la concursuri profesionale, dezvoltarea de proiecte comune, colaborarea 卯n sectorul investi葲iilor.

sursa : (Reporter L. Grub卯i, editor A. R膬ileanu)

Deschide.md : Referendum pentru unire. 脦ncepe campania de semn膬turi pentru modificarea Constitu葲iei Rom芒niei

Alian葲a pentru Centenar, organiza葲ie format膬 din mai multe ONG-uri care militeaz膬 pebtru Unirea R. Moldova cu Rom芒nia, va demara o campanie de str芒ngere a unui milion de semn膬turi pentru ca idealul unirii s膬 fie introdus 卯n Constitu葲ia Rom芒niei.

Ast膬zi, pe aeroportul din Chi葯in膬u, membrii Alian葲ei pentru Centenar au 葲inut o conferin葲膬 de pres膬, unde au oferit detaliile desf膬葯ur膬rii campaniei de str卯ngere de semn膬turi.

Modelul de modificare a constitu葲iei este inspirat din Constitu葲ia Germaniei de p芒n膬 la 1989, fapt ce a permis atunci reunificarea celor dou膬 Germanii.鈥, a spus George Simion, pre葯edinte la Ac葲iunea 2012.

Prezent la conferin葲膬, Ion Lea葯cenco, pre葯edinte al Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale, a precizat c膬 semn膬turile vor fi str芒nse at芒t pe liste, c芒t 葯i online.

Noi ne-am propus s膬 str芒ngem un milion de semn膬turi din Rom芒nia, R. Moldova 葯i diaspora de葯i, pentru declan葯area unui referendum pe tema Unirii 卯n Rom芒nia este nevoie de numai 500 000 de semn膬turi鈥, a mai precizat Ion Lea葯cenco.

De asemenea, membrii grupului de ini葲iativ膬, din care face parte 葯i Vlad Bile葲chi, pre葯edinte ODIP, au mai precizat c膬 exper葲i constitu葲ionali din Rom芒nia 葯i R. Moldova vor ajuta la formularea preambulului modificat al Constitu葲iei Rom芒niei, prin care Unirea s膬 fie introdus膬 卯n Legea Suprem膬 de peste Prut.