Radio 鈥濫uropa Liber膬鈥 angajeaz膬 jurnalist/jurnalist膬 social media

Pozi葲ie: jurnalist/膬 pentru componenta social media (o pozi葲ie pentru limba rom芒n膬 葯i o pozi葲ie pentru limba rus膬), contract pe o durat膬 de minimum doi ani, cu o perioad膬 de prob膬 de dou膬 More 禄

Shor e pe topoganul spre pu葯c膬rie. Deschide.md : 葮edin葲膬 productiv膬 卯n Dosarul 葮or, 7 martori i-au confirmat vinov膬葲ia. C芒nd va fi urm膬toarea 葯edin葲膬?

葮edin葲膬 productiv膬 卯n dosarul Shor. Ast膬zi au fost audiati 7 martori ai acuz膬rii – 4 contabili (care au primit parolele 葯i semn膬turile digitale ale companiilor care au fost folosite la fraudarea sistemului More 禄

Cotidianul.md : Jurnalista atacat膬 de Marina Tauber, despre ce se 卯nt芒mpl膬 la Orhei: Autorit膬葲ile 葯tiu, dar nu reac葲ioneaz膬

脦n administra葲ia ora葯ului Orhei se 卯nt芒mpl膬 o serie de lucruri anormale, care sunt cunoscute de autorit膬葲ile centrale, dar trecute cu vederea, acuz膬 Tatiana Dhamanov, jurnalista de la un post local de radio More 禄

TV8.md | CV-ul 葯i averea judec膬toarei care l-a lipsit pe N膬stase de mandat. So葲ul magistratei e ofi葲er SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar膬 pentru care aceast膬 judec膬toare TREBUIE s膬 fac膬 pu葯c膬rie”

Judec膬toarea Rodica Berdilo, cea care cu c芒teva minute 卯n urm膬 a luat o hot膬r芒re prin care nu confirm膬 legalitatea alegerilor 葯i, respectiv, declar膬 nevalid mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, are More 禄

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” 馃槧. Decizie 葯oc ! Alegerile din Chi葯in膬u, invalidate de instan葲膬

Decizie 葯ocant膬 卯n Republica Moldov膬: Alegerile din Chi葯in膬u, c芒葯tigate de pro-europeanul Andrei N膬stase, au fost invalidate de instan葲膬! Judec膬toria Chi葯in膬u NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, informeaz膬 Realitatea More 禄

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie 鉁 Ast膬zi ei au scuipat 艧i au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r膬mas de pre牛 – votul nostru

Pre艧edina PAS, Maia Sandu, sus牛ine c膬 鈥瀓usti牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie la adresa democra牛iei din Moldova鈥 c芒nd a decis mar牛i, 19 iunie, s膬 nu valideze rezultatul alegerilor More 禄

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

鈥14 noiembrie 2014. Centrul ora葯ului Moscova, Federa葲ia Rus膬. Un b膬rbat bine f膬cut, cu siluet膬 de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen葲i imense. 脦n gen葲i erau 17,5 milioane de dolari. Era doar More 禄

袨褋褍卸写械薪 袠谢邪薪 楔芯褉 褍谐褉芯卸邪械褌 ! 袠谢邪薪 楔芯褉 锌芯写邪械褌 褋械屑褜 懈褋泻芯胁褘褏 蟹邪褟胁谢械薪懈泄 锌褉芯褌懈胁 袦邪泄懈 小邪薪写褍

袠褋褌芯褉懈褟 褋 胁蟹邪懈屑薪褘屑懈 芯斜胁懈薪械薪懈褟屑懈 谢懈写械褉邪 „袩邪褉褌懈懈 楔芯褉” 袠谢邪薪邪 楔芯褉邪, 懈 谢懈写械褉邪 袩袛小 袦邪泄懈 小邪薪写褍 锌芯谢褍褔懈谢邪 褋胁芯械 锌褉芯写芯谢卸械薪懈械. 袙 芯褌胁械褌 薪邪 蟹邪褟胁谢械薪懈械 袦邪泄懈 小邪薪写褍 芯 褌芯, 褔褌芯 芯薪邪 锌谢邪薪懈褉褍械褌 锌芯写邪褌褜 薪邪 楔芯褉邪 胁 More 禄

TV8.md VIDEO/ Maia Sandu vrea s膬-l dea 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare: 鈥濵i-am c芒葯tigat 卯ntotdeauna banii cinstit鈥

Pre葯edinta PAS, Maia Sandu, 卯l va ac葲iona 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare. Asta dup膬 ce primarul de Orhei a scris, pe pagina sa de Facebook, c膬 Vlad Filat i-ar fi More 禄

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi葯in膬u: Plahotniuc are protec葲ie de la Bucure葯ti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N膬stase, proasp膬tul c芒葯tig膬tor al Prim膬riei Chi葯in膬u, acuz膬 serviciile secrete rom芒ne葯ti 葯i autorit膬葲ile de la Bucure葯ti c膬-l ap膬r膬 pe controversatul Vladimir More 禄

Europa Libera | Andrei N膬stase: 鈥濶u vom face niciodat膬 alian葲膬 cu Plahotniuc鈥(VIDEO)

Platforma DA respinge orice alian葲膬 dup膬 alegerile generale cu Partidul Democrat, pe care noul primar al Chi葯in膬ului Andrei N膬stase l-a comparat cu Mafia. 脦ntr-un interviu pentru radio Europa Liber膬, N膬stase a acuzat More 禄

Adevarul.md : Limba rus膬 nu va mai avea statut de limb膬 de comunicare interetnic膬 卯n Moldova. CC a admis par牛ial sesizarea PL

Curtea Constitu牛ional膬 a admis par牛ial sesizarea deputa牛ilor liberali, care pretind c膬 obligativitatea utiliz膬rii limbii ruse, dar 艧i traducerea documentelor 艧i actelor publice 卯n aceast膬 limb膬 ar contraveni Constitu牛iei. Decizia a fost pronun牛at膬 More 禄

Vitalie Ciobanu | Jurnal.md : Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥

Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥. Este vorba de ascensiunea politic膬 stupefiant膬 a unui fost bancher, faimos 卯n toat膬 葲ara ca principal acuzat More 禄

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, 葲i se preg膬te葯te ceva!

Ceban, lider ne卯nsc膬unat al sociali葯tilor na葲ionali 葯i pro-europeni. A trecut du葯ul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. De altfel singura r膬mas膬 s膬 dispute 葯i un tur doi. 葮i ne-am obi葯nuit More 禄

JurnalTV.md : „Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, 卯n care figureaz膬 cu nume diferite. Are prieteni cu influen牛膬, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele 鈥瀗egru鈥. Este campion mondial la kickboxing. Mini葯trii 卯i z芒mbesc 卯n More 禄

Adevarul.md | 鈥濾oi c芒艧tiga ora艧 dup膬 ora艧, sat dup膬 sat鈥. Ilan 艦or comenteaz膬 solicitarea PAS privind anularea rezultatului alegerilor din Jora de Mijloc

Primarul de Orhei, Ilan 艦or, condamnat de prima instan牛膬 la 艧apte ani 艧i jum膬tate de 卯nchisoare pentru sp膬lare de bani 艧i escrocherie 卯n propor牛ii deosebit de mari, a reac牛ionat la solicitarea PAS, More 禄

10TV.md / Sute de ma艧ini spre Bucure艧ti! Moldova cere infrastructur膬 care s膬 o scoat膬 din izolare

Sute de ma艧ini de mare tonaj, dar 艧i autoturisme au plecat 卯n convoi dinspre Moldova spre Bucure艧ti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou膬 mari proiecte de autostrad膬 pentru Moldova: More 禄

Adevarul.md | Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu : Pentru Chi艧in膬u, Rom芒nia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o 卯n The Guardian. Cu subiect 艧i predicat. Pentru guvernul de la Chi艧in膬u, Unirea cu Rom芒nia este exclus膬. Sigur, to牛i 艧tiau asta, chiar 艧i cei care se pref膬ceau c膬 More 禄

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

Moldova鈥檚 government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said Moldova鈥檚 place was as a sovereign state, More 禄

10TV.md : Comisia European膬 spune ADIO limbii 鈥瀖oldovene葯ti鈥! 脦n Moldova limba de stat este rom芒na

Un europarlamentar rom芒n, Andi Cristea, a cerut Pre葯edintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene葯ti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec葲iunea dedicat膬 Consult膬rii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat More 禄

 

Category Archives: Unirea

Adevarul.md | Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu : Pentru Chi艧in膬u, Rom芒nia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o 卯n The Guardian. Cu subiect 艧i predicat. Pentru guvernul de la Chi艧in膬u, Unirea cu Rom芒nia este exclus膬. Sigur, to牛i 艧tiau asta, chiar 艧i cei care se pref膬ceau c膬 nu 艧tiu. Era o minciun膬 frumoas膬, o 鈥瀉mbiguitate constructiv膬鈥, cum ar numi-o, pedant, anali艧tii. 艦ocul declara牛iilor din publica牛ia britanic膬 ale prim-ministrului moldovean vine din alt膬 parte: a 卯nc膬lcat o linie ro艧ie de comunicare.

Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu* A spus ceea ce nu se cuvenea s膬 spun膬. 艦i a spus-o tare, 卯n public. Nu e frumos, nu e politicos. A spus ceea ce g芒ndea, el 艧i partidul s膬u, 卯nc膬lc芒nd o conven牛ie asumat膬 tacit. Dac膬 m膬 min牛i, minte-m膬 frumos… De aici 艧i jena de a comenta declara牛iile sale pe ambele maluri ale Prutului. Dar Pavel Filip a mai spus ceva 卯n interviul cu pricina. 艦i asta e mult mai grav. Pentru prima dat膬 la Chi艧in膬u, un 艧ef de guvern 鈥瀍uropean鈥 acrediteaz膬 ideea c膬 ceea ce fac Rusia 艧i Rom芒nia 卯n R. Moldova este la fel, doar cu semn schimbat. 艦i asta este cu adev膬rat inacceptabil, inadmisibil 艧i impardonabil.
Dar s膬 le lu膬m pe r芒nd.
Premierul Filip d膬 jos masca Binomului Plahotniuc-Dodon.

Declara牛ia cu excluderea Unirii nu e grav膬 卯n sine, ci prin consecin牛e. Este, cum spuneam, o c膬dere a m膬艧tilor. O dezvr膬jire a spa牛iului politic moldovenesc. Nara牛iunea oficial膬 suna a艧a. 脦mp膬ratul cel Bun (Vladimir Plahotniuc) 艧i curtea sa (guvernul lui Pavel Filip 艧i majoritatea parlamentar膬), se lupt膬 din r膬sputeri cu Balaurul cel R膬u (Pre艧edintele Igor Dodon). Primii vor 卯n Europa, vor rela牛ii fr膬牛e艧ti cu Rom芒nia, vor ca Bucure艧tiul s膬 fie principalul partener etc. etc. A doua tab膬r膬 vrea confruntare cu UE, cu Bucure艧tiul, este anti-rom芒neasc膬 艧i anti-unionist膬. De aceea trebuie sus牛inut膬, cu orice pre牛 艧i f膬r膬 cr芒cnire, guvernarea Filip 卯n aceast膬 lupt膬 – imaginar膬 – 卯ntre 卯ngeri 艧i demoni.

TVR Moldova : Primari de pe ambele maluri ale Prutului au schi牛at noi proiecte de colaborare

Peste 100 de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au 卯nt芒lnit la Chi艧in膬u, la cea de-a treia reuniune a Congresului Autorit膬牛ilor Locale din Rom芒nia 艧i Republica Moldova. 脦n cadrul evenimentului, primarii au 卯mp膬rt膬艧it din experien牛a cooper膬rii reciproce de p芒n膬 acum, 卯n urma 卯nfr膬牛irilor 艧i aspectele unor viitoare proiecte comune.

La finalul 卯nt芒lnirii, primarii au semnat 卯n unanimitate o declara牛ie-apel la adresa guvernelor de la Bucure艧ti 艧i Chi艧in膬u, cu mai multe solicit膬ri, printre care uniformizarea legisla牛iei 卯ntre cele dou膬 state.

Aproape 100 de localit膬牛i din Republica Moldova au semnat pe parcursul anului 2017 acorduri de 卯nfr膬牛ire cu localit膬牛i din dreapta Prutului. 脦n prezent, num膬rul 卯nfr膬牛irilor sau localit膬牛ilor 卯n curs de 卯nfr膬牛ire a dep膬艧it cifra de 500.

Jurnalistii.ro : 鈥滱legerile anticipate pentru Chi葯in膬u, capitale pentru for葲ele unioniste鈥. Interviu cu pre葯edintele Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale din R. Moldova

Prezen葲a activ膬 a fostului pre葯edinte al Rom芒niei, Traian B膬sescu, 卯n via葲a politic膬 de peste Prut a deranjat pe mul葲i dintre actorii politici locali, 卯ntruc芒t prin discursul s膬u a sporit 卯ncrederea cet膬葲enilor moldoveni 卯n UNIRE, a declarat pre葯edintele Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale din R.Moldova (BUN), Ion Lea葯cenco, 卯ntr-un interviu acordat 卯n exclusivitate Jurnalistii.ro.

Acesta a mai subliniat faptul c膬 alegerile par葲iale pentru prim膬ria Capitalei moldave sunt capitale pentru for葲ele pro-europene 葯i unioniste, iar candidatul PUN Constantin Codreanu este singurul capabil s膬-l 卯nfr芒ng膬 pe socialistul Ion Ceban.

Ion Lea葯cenco: Miza acestor alegeri este mai mare ca niciodat膬. Tocmai de aceea, noi, unioni葯tii, 卯l sus葲inem f膬r膬 rezerve pe Constantin Codreanu (n.r. candidatul Partidului Unit膬葲ii Na葲ionale din R.Moldova la prim膬ria Chi葯in膬ului), un exponent de v芒rf al mi葯c膬rii noastre. Suntem con葯tien葲i c膬, 卯n func葲ie de rezultatul acestor alegeri, Chi葯in膬ul va merge 卯nainte sau 卯napoi. Adversarii no葯tri, sociali葯tii, 卯葯i dau seama c膬 un c芒葯tig al lui Constantin Codreanu 卯nseamn膬 卯nceputul unei perioade de av芒nt 卯n dezvoltarea ora葯ului nostru.

Capitala d膬 tonul vie葲ii politice, economice 葯i sociale 卯n 卯ntreaga Republic膬. Toat膬 lumea 葯tie c膬 valul unionist este 卯n cre葯tere accelerat膬 葯i, tocmai pentru acest motiv, oamenii lui Dodon vor s膬 blocheze aceast膬 evolu葲ie, r芒vnind cel mai important bastion al for葲ele pro-europene 葯i unioniste, municipiul Chi葯in膬u.

Cu siguran葲膬 multe for葲e politice doresc s膬 卯葯i 卯ncerce puterile 卯n aceste alegeri, iar 卯nving膬torii de pe fiecare e葯ichier geopolitic se vor afla 卯n poll-position pentru alegerile parlamentare din toamn膬.

10TV.md : Arta ne Une葯te! Teatrul moldovenesc cucere葯te publicul din Rom芒nia

Teatrul Geneza Art din Chi葯in膬u prezint膬 dou膬 spectacole, 卯n premier膬, la Cluj-Napoca. Evenimentele fac parte dintr-un proiect de promovare a tinerilor arti葯ti rom芒ni, originari din Republica Moldova.

Proiectul 鈥濧rta ne Une葯te鈥 organizat de c膬tre Asocia葲ia Apartenen葲a, sub egida Anului Centenar, a adus teatrul moldovenesc , la Cluj-Napoca, pentru a prezenta 卯n premier膬 cele mai 卯ndr膬gite spectacole.

Cluj-Napoca este un ora葯 care atrage evenimente culturale ca un magnet, de aceea trupa Teatrului Geneza Art de la Chi葯in膬u, nu a putut rata 葯ansa de a veni 葯i anul acesta, ca s膬-葯i bucure din nou spectatorii rom芒ni.

Echipa teatrului de la Chi葯in膬u a prezentat pe data de 24 aprilie spectacolul 鈥濩utia Neagr膬鈥 鈥 o comedie autentic膬 despre influen葲a, dependen葲a 葯i obsesia pe care o are omul modern pentru tehnologie 卯n era digital膬 卯n care tr膬im, iar 卯n data de 26 aprilie au prezentat spectacolul 鈥濱nvita葲ie la Vals鈥 鈥 un spectacol 鈥 m膬rturisire despre dragoste 葯i fric膬, despre 2 tineri 葯i o iubire tulbur膬toare, m膬cinat膬 de excese emo葲ionale, gelozie 葯i jocuri ale seduc葲iei.

Cele dou膬 spectacole au fost puse 卯n scen膬 de regizoarea Daniela Burlaca care au montat 葯i prezentat spectacolele pentru publicul clujean, la Casa de Cultur膬 a Studen牛ilor, sala 鈥淒umitru F膬rca艧鈥.

Spectacolele teatrului din Chi葯in膬u fac parte din proiectul 鈥淎rta ne Une艧te鈥, implementat de Asocia牛ia Apartenen牛a, din Cluj-Napoca, sub egida Anului Centenar. Acest proiect urm膬re艧te promovarea tinerilor arti艧ti rom芒ni, originari din Republica Moldova.

Proiectul 鈥淎rta ne Une艧te鈥 este 卯n parteneriat cu Consiliul Jude牛ean Cluj, Prim膬ria Cluj-Napoca, Universitatea 鈥淏abe艧-Bolyai鈥, Casa de Cultur膬 a Studen牛ilor.

Deschide.md : Rom芒nii din Republica Moldova vor avea acces pe pia牛a muncii din Rom芒nia. Deputatul Constantin Codreanu implicat 卯n ini牛erea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al膬turi de deputatul Petru Movil膬 艧i al牛i parlamentari de la Bucure艧ti au ini牛iat un proiect de lege care va deschide pia牛a muncii din Rom芒nia pentru rom芒nii din Republica Moldova 艧i alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini牛iativa legislativ膬, cu impact pozitiv at芒t pentru pia牛a muncii din Rom芒nia, c芒t 艧i pentru etnicii rom芒ni din comunit膬牛ile istorice din afara grani牛elor, vizeaz膬 completarea Ordonan牛ei Guvernului nr. 25/2014 privind 卯ncadrarea 卯n munc膬 艧i deta艧area str膬inilor pe teritoriul Rom芒niei 艧i pentru modificarea 艧i completarea unor acte normative privind regimul str膬inilor 卯n Rom芒nia.

Ini牛iativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou膬 liter膬, av芒nd urm膬torul cuprins: 鈥瀗) str膬inii vorbitori de limb膬 rom芒n膬 de nivel B1 sau B2, cet膬牛eni ai Republicii Moldova 艧i ai altor state 卯n care exist膬 comunit膬牛i de rom芒ni, care pot fi 卯ncadra牛i 卯n munc膬 pe teritoriul Rom芒niei pe o perioad膬 de cel mult 1 an鈥. Aceast膬 prevedere elimin膬 obligativitatea ob牛inerii de c膬tre angajator a avizului de angajare 卯n cazul rom芒nilor din state non-UE.

Moldpres.md : O p膬dure, simbol al colabor膬rii dintre Agen牛ia 鈥濵oldsilva鈥 艧i Regia Na牛ional膬 a P膬durilor din Rom芒nia 鈥濺omsilva鈥, precum 艧i 卯n contextul ac牛iunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat膬 ast膬zi la Leu艧eni 艧i de cealalt膬 parte a Prutului, la Hu艧i

Chi艧in膬u, 17 apr. /MOLDPRES/. O p膬dure, simbol al colabor膬rii dintre Agen牛ia 鈥濵oldsilva鈥 艧i Regia Na牛ional膬 a P膬durilor din Rom芒nia 鈥濺omsilva鈥, precum 艧i 卯n contextul ac牛iunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat膬 ast膬zi la Leu艧eni 艧i de cealalt膬 parte a Prutului, la Hu艧i, transmite MOLDPRES.

La plantare au participat silvicultori din ambele state, care au f膬cut ast膬zi schimb de delega牛ii. P膬durea 鈥濩entenar鈥 va cre艧te pe o suprafa牛膬 de circa dou膬 hectare ce apar牛ine 脦ntreprinderii 鈥濰芒nce艧ti-Silva鈥 (R. Moldova) 艧i pe un teren amplasat 卯ntre localit膬牛ile Crasna 艧i Hu艧i, la 3 km distan牛膬 de Satu Nou, comuna Cre牛e艧ti (Rom芒nia). Sectorul de la Leu艧eni a fost plantat cu frasin 艧i plop, iar cel de la Hu艧i 鈥 cu stejar.

鈥濧ceast膬 p膬dure este un simbol al unei colabor膬ri productive cu colegii din Rom芒nia. Am avut 卯ntotdeauna sus牛inerea speciali艧tilor de la 鈥淩omsilva鈥, am realizat de comun acord proiecte interesante 艧i folositoare fondului silvic, iar printr-un memorandum semnat recent la Bucure艧ti, am reconfirmat inten牛iile de a lucra 卯mpreun膬 pe acest segment鈥, a men牛ionat Ion Haralampov, directorul Agen牛iei 鈥淢oldsilva鈥.

La r芒ndul s膬u, Mihai Daia, 艧eful delega牛iei de la 鈥淩omsilva鈥, a subliniat rolul acestei p膬duri simbolice, ce va cre艧te pe ambele maluri ale Prutului, „卯n semn de fr膬牛ie 卯ntre neamuri”. 鈥淎vem un scop comun 鈥 o gospod膬rire durabil膬 艧i unitar膬, 卯n conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, pentru a 卯mbun膬t膬牛i situa牛ia mediului. 鈥淢oldsilva鈥 va avea mereu sus牛inerea noastr膬, ceea ce este foarte important 卯n condi牛iile de schimb膬ri climatice, c芒nd devine tot mai complicat s膬 p膬str膬m diversitatea biologic膬鈥, a spus Mihai Daia.

Silvicultorii din Republica Moldova 葯i Rom芒nia au dezvoltat rela葲ii str芒nse 卯n ultimii 27 de ani, exist芒nd numeroase schimburi de experien葲膬 葯i ac葲iuni comune 卯ntre 鈥淢oldsilva鈥 葯i 鈥淩omsilva鈥. Ultimul Memorandum de 卯n牛elegere a fost semnat 卯n luna martie curent 艧i prevede schimbul de informa葲ii 卯ntre cele dou膬 institu葲ii, transfer de know-how, schimburi de experien葲膬 葯i instruirea silvicultorilor, participarea la concursuri profesionale, dezvoltarea de proiecte comune, colaborarea 卯n sectorul investi葲iilor.

sursa : (Reporter L. Grub卯i, editor A. R膬ileanu)

Deschide.md : Referendum pentru unire. 脦ncepe campania de semn膬turi pentru modificarea Constitu葲iei Rom芒niei

Alian葲a pentru Centenar, organiza葲ie format膬 din mai multe ONG-uri care militeaz膬 pebtru Unirea R. Moldova cu Rom芒nia, va demara o campanie de str芒ngere a unui milion de semn膬turi pentru ca idealul unirii s膬 fie introdus 卯n Constitu葲ia Rom芒niei.

Ast膬zi, pe aeroportul din Chi葯in膬u, membrii Alian葲ei pentru Centenar au 葲inut o conferin葲膬 de pres膬, unde au oferit detaliile desf膬葯ur膬rii campaniei de str卯ngere de semn膬turi.

Modelul de modificare a constitu葲iei este inspirat din Constitu葲ia Germaniei de p芒n膬 la 1989, fapt ce a permis atunci reunificarea celor dou膬 Germanii.鈥, a spus George Simion, pre葯edinte la Ac葲iunea 2012.

Prezent la conferin葲膬, Ion Lea葯cenco, pre葯edinte al Blocului Unit膬葲ii Na葲ionale, a precizat c膬 semn膬turile vor fi str芒nse at芒t pe liste, c芒t 葯i online.

Noi ne-am propus s膬 str芒ngem un milion de semn膬turi din Rom芒nia, R. Moldova 葯i diaspora de葯i, pentru declan葯area unui referendum pe tema Unirii 卯n Rom芒nia este nevoie de numai 500 000 de semn膬turi鈥, a mai precizat Ion Lea葯cenco.

De asemenea, membrii grupului de ini葲iativ膬, din care face parte 葯i Vlad Bile葲chi, pre葯edinte ODIP, au mai precizat c膬 exper葲i constitu葲ionali din Rom芒nia 葯i R. Moldova vor ajuta la formularea preambulului modificat al Constitu葲iei Rom芒niei, prin care Unirea s膬 fie introdus膬 卯n Legea Suprem膬 de peste Prut.

Iulian Chifu, Deschide.md | 27 martie, Ziua Unirii / Lecturi istorice obligatorii pentru Igor Dodon. Citatele Unirii la Centenar

Ce putea fi mai relevant ca editorial, de 27 martie 2018, la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria mam膬, Rom芒nia, dec芒t o culegere a documentelor Unirii, 卯mpreun膬 cu citatele unirii, ale principalilor realizatori ai idealului na葲ional.

Trebuie s膬 re葲inem 葯i afirma葲ia istoricului Florin Constantiniu care releva extrem de corect:

鈥濵area Unire din 1918 a fost 鈥 葯i r膬m芒ne 鈥 pagina cea mai sublim膬 a istoriei rom芒ne葯ti. M膬re葲ia ei st膬 卯n faptul c膬 des膬v芒r葯irea unit膬葲ii na葲ionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istoric膬 a na葲iunii rom芒ne.鈥

Pentru c膬 Unirea din 1918 este chintesen葲a spiritului 葯i a sufletului rom芒nesc, 葯i nu va putea fi mi葯cat膬 nicic芒nd din idealurile oric膬rui rom芒n. Iar unionismul, mai mare sau mai mic, mai prezent 葯i aprig ori mai domolit 葯i molcom, va d膬inui 卯n fiecare fibr膬 a rom芒nilor basarabeni oriunde se vor afla ei. Este un ideal al Neamului Rom芒nesc, 葯i va r膬m芒ne chiar dac膬 ar mai fi nevoie de 卯nc膬 o sut膬 de ani pentru a-l 卯nf膬ptui.

葮i pentru a 卯n葲elege de ce nu po葲i s膬 sco葲i acest ideal din fibra rom芒nilor basarabeni, poate 葯i politicienii de la Chi葯in膬u citesc pu葲in膬 istorie 葯i v膬d c膬 nu au reu葯it s膬-葯 scoat膬 nici ru葯ii 卯n perioada 葲arist膬 dintre 1812-1918 – de葯i au stat 100 de ani pe aceste t膬r芒muri, nici sovieticii comuni葯ti 卯ntre 1944-1991, de葯i au deportat toat膬 elita rom芒neasc膬 basarabean膬 卯n Siberia, 葯i nici moldoveni葯tii statali葯ti sau etnici葯ti sub standard rus din 1994 葯i p芒n膬 卯n ziua de azi.

Documentele Unirii

Declara葲ia oficial膬 a Sfatului 葰膬rii de unire a Republicii Democratice Moldovene葯ti (Basarabia) cu Rom芒nia, de la 27 martie/ 9 aprilie 1918

脦n numele poporului Basarabiei, Sfatul 葰膬rii declar膬:

Republica Democratic膬 Moldoveneasc膬 (Basarabia), 卯n hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagr膬 葯i vechile grani葲e cu Austria, rupt膬 de Rusia acum o sut膬 葯i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, 卯n puterea dreptului istoric 葯i dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure s膬-葯i hot膬rasc膬 soarta lor, de azi 卯nainte 葯i pentru totdeauna se une葯te cu Mama sa Rom芒nia.

10TV.md | VIDEO // 100 de cet膬葲enii rom芒ne葯ti 卯n ceas Centenar au fost acordate pentru 100 de basarabeni

100 de cet膬牛eni moldoveni au devenit rom芒ni cu acte 卯n regul膬 azi, la 100 de ani de c芒nd s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mam膬. Evenimentul a avut loc 卯n capitala 葲膬rii, la sediul Autorit膬葲ii Na葲ionale pentru Cet膬葲enie, 卯n prezen葲a oficialilor din Parlamentul de la Bucure葯ti. Momentul a fost transmis 卯n direct pe re牛elele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului Rom芒niei, care a fost c芒ntat de to葲i basarabenii prezen葲i. R芒nd pe r芒nd, cei prezen葲i la eveniment au jurat credin葲膬 statului rom芒n, s膬 respecte Constitu葲ia 葯i legile Rom芒niei 葯i s膬 apere drepturile 葯i interesele na葲ionale.

Evenimentul s-a derulat 卯n prezen牛a Pre葯edintelui Autorit膬葲ii Na牛ionale pentru Cet膬牛enie, Andrei Tinu. Au mai participat Pre葯edintele Comisiei rom芒nilor din afara grani葲elor 葲膬rii, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav 葮aramet, Pre葯edintele Platformei Unioniste Ac葲iunea 2012, George Simion, academicieni, senatori 葯i istorici de pe cele dou膬 maluri ale Prutului. 脦n ultimii 27 de ani, circa un milion de cet膬牛eni ai Republicii Moldova au depus jur膬m芒ntul de credin牛膬 fa牛膬 de patria mam膬, Rom芒nia.

 

Proclama牛ia Marii Adun膬ri Centenare din 25 martie pentru reunire de la Chi艧in膬u

Manifestan葲ii din Pia葲a Marii聽Adun膬ri Na葲ionale au adoptat Proclama葲ia Marii Adun膬ri Centenare.聽Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu Rom芒nia este unica solu葲ie de supravie葲uire 葯i progres al rom芒nilor dintre Prut 葯i Nistru.

Noi, cet膬牛eni ai Republicii Moldova, participan牛i la Marea Adunare Centenar膬 de la Chi艧in膬u, azi, 25 martie 2018, 卯n ajunul Centenarului Unirii Basarabiei cu 葰ara, 卯n numele nostru 艧i al tuturor celor afla葲i de o parte 艧i de alta a grani牛ei nefire艧ti de pe r芒ul Prut, de care suntem 卯ncredin葲a葲i c膬 卯mp膬rt膬葯esc acelea葯i dolean葲e cu noi, adres膬m poporului rom芒n 卯n integralitatea sa, clasei politice din cele dou膬 state 卯n care ne g膬sim ast膬zi 艧i comunit膬牛ii interna牛ionale

PROCLAMA葰IA MARII ADUN膫RI CENTENARE DIN 25 MARTIE 2018

PENTRU REUNIRE

AV脗ND 脦N VEDERE c膬 卯n urm膬 cu o sut膬 de ani, Sfatul 葰膬rii, singurul organ suprem legislativ 葯i reprezentativ al Basarabiei, ales 卯n mod democratic, care a ac葲ionat 卯n conformitate cu interesele fundamentale ale 卯ntregii popula葲ii, 卯ntrunit 卯n 葯edin葲膬 legal膬 葯i solemn膬, 卯n puterea dreptului istoric 葯i a dreptului de neam, 卯n baza principiului autodetermin膬rii popoarelor, a votat Declara葲ia de Unire a Republicii Democratice Moldovene葯ti (Basarabiei) cu Rom芒nia,

CUNOSC脗ND c膬 卯n urma votului din Sfatul 葰膬rii, 卯n teritoriul dintre Prut 葯i Nistru a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor locuitorilor securitatea individual膬 葯i libera evolu葲ie social膬, economic膬, politic膬 葯i cultural膬,

PRE葰UIND actul de mare responsabilitate 葯i curaj politic al oamenilor de stat basarabeni de la 1918, care au demonstrat o intui葲ie politic膬 admirabil膬, 卯n contextul 卯n care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegr膬rii teritoriale 葯i al instaur膬rii terorii bol葯evice, 葯i care 葯i-au asumat responsabilitatea pentru destinul poporului din Basarabia,