Un interviu cu directorul pentru România și R. Moldova al revistei „Newsweek”.

Autoritățile moldovene au interzis intrarea în Republica Moldova a 250 de exemplare din revista „Newsweek”, ediția de România. Jurnalistul Sabin Orcan, director „Newsweek” pentru România și Republica Moldova, declară că avea câte 50 de exemplare din cele cinci numere apărute până acum în portbagajul mașinii cu care venea la un eveniment la Chişinău. La intrarea în Republica Moldova jurnalistul a fost nevoit să facă cale întoarsă după ce un vameș moldovean i-a spus că nu poate intra în țară, pe motiv că publicațiile „ar putea constitui propagandă”. Într-un interviu cu Europa Liberă, Sabin Orcan condamnă incidentul și îl consideră un abuz, care face parte „dintr-un reflex stalinist al cenzurii”. „Adevărata luptă cu propaganda trebuie să se facă având o presă care demontează minciunile și manipulările”, spune Sabin Orcan.

Sabin Orcan: „În primul rând, sunt șocat, pentru că am venit de zeci de ori în Republica Moldova. E adevărat că de foarte multe ori cu avionul, dar am venit o dată și cu mașina. Vă reamintesc că am contribuit și eu la proiectul ziarului „Adevărul de Moldova”, primul ziar românesc care a trecut Prutul. Și-mi aduc aminte că am venit cu mașina, chiar cu ziare în portbagaj și niciodată nu m-a întrebat nimeni nimic. E adevărat că și atunci existau niște legi care mi s-au părut ușor ciudate, venind din România gen ca redactorul-șef al unei publicații să fie musai cetățean moldovean.

Dar acum am fost șocat, pentru că pur și simplu i-am explicat vameșului – în portbagaj aveam câte 50 de exemplare din fiecare număr „Newsweek ” România, niște numere vechi, deja vândute în România, pe care nu am venit să le vând, am venit pentru că sunt invitat la o conferință în Chișinău, organizată de oameni de afaceri români și moldoveni și am venit să le dau cadou participanților la conferință – cam 50 de persoane – să le dau câte un exemplar din revista „Newsweek”, ca să știe despre ce e vorba, mai ales că urmează și urma să anunț, am și anunțat astăzi ca revista să fie distribuită în viitor și în Republica Moldova, fiind în limba română și cu subiecte de interes pentru zona geopolitică în care trăim.

I-am arătat legitimația de director la „Newsweek”, i-am spus că am mai fost de atâtea ori în Republica Moldova. Vameșul respectiv, locotenentul-major Andrei Grozav sau Zugrav, Grozav cred că se numește, mi-a spus că nu, că eu nu am voie ca persoană fizică, chiar dacă nu le vând și le dau gratuit aceste reviste, nu am voie să le aduc în Republica Moldova. Să aduc „periodice”, așa mi-a spus. L-am rugat să-mi indice legea și articolul care prevede asta, dar n-a știut să-mi spună nici legea, nici articolul.”

Din ianuarie România preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o susţinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova să ofere cât mai multe argumente că are nevoie şi vrea. Aceasta este declaraţia lui Iulian Chifu, analist de politică externă român, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina – Georgia care are loc la Kiev, în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declaraţii le puteţi viziona în interviul integral.

Republica Moldova a exportat, în primele patru luni ale anului curent, mărfuri în valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult decât în lunile ianuarie-aprilie din 2017, arată datele Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

Procesul de maturizare al unei formațiuni politice și a unui om politic trece prin cel puțin trei etape obligatorii.

Maturizarea partidelor și personalităților politice

Prima e cea de la formarea unei organizații politice, manifestații publice și organizarea de acțiuni care presupun susținere publică și participarea unui număr mare de oameni. Este prima etapă a devenirii unui om politic. Dacă nu poți coordona asemenea organizări și acțiuni, e puțin probabil să poți aspira vreodată la deținerea puterii într-un stat.

A doua etapă este cea a organizării participării unui partid sau a candidaților unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor și administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldează și cu obținerea unor funcții în administrația publică locală. Cele petrecute duminică consacră, astfel Opoziția din stradă în depășirea unei etape și nevoia asumării responsabilităților de administrare aferente pozițiilor obținute în alegeri, respectiv cea pentru Primăria Chișinău. Ciclul a început pentru PPDA-PAS-PLDM odată cu alegerile prezidențiale în care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat și valorificat chiar de atunci.

A treia etapă este cea a accesului la Guvernarea țării, și la responsabilitățile de nivel statal, inclusiv a celor ce țin de reprezentarea țării în relațiile internaționale. Alegerile din Republica Moldova, de la sfârșit de noiembrie-început de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opoziții care deja nu mai e din stradă – în sensul lipsei reprezentării relevante în Parlament – ci de la Primăria Capitalei. Într-o formulă de alianță sau coaliție pro-europeană, pro-românească și unionistă ar putea să acceadă la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil să dea premierul și să-și asume responsabilități naționale.

„…ușor cu pianul pe scări! Responsabilitatea guvernării și a relațiilor externe vine și cu cunoașterea și respectul pentru parteneri, cunoașterea activității și respectul pentru personalitățile care au servit un stat, al tău sau cel partener, și cu bunul simț caracteristic începătorului, aflat la primii pași, față de cei care au parcurs de câteva ori maratonul. Și la nivelul celor din jur, schimbările sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la următorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, fără critici și fără cunoscători din interior ai activității politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broaștei e garantat!…”

Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat miercuri, 30 mai în Camera Deputaţilor o declaraţie politică privind alegerea in data de 24 mai a episcopilor titulari ai Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului, creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004) şi Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail, creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006), eparhii a căror existenţă este prevăzută expres în articolul 6 (2) al Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului României nr. 53/2008.

În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează: „Domnule preşedinte, distinşi colegi, noul titular al Episcopiei de Bălţi este Preasfinţitul Părinte Antonie (Telembici, 55 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca şi Ocniţa din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 001 km pătraţi populat de 822 252 de locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfinţitul Părinte Veniamin (Goreanu, 43 de ani), având în jurisdicţie municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia şi sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-româno-ucraineană „Dunărea de Jos”, cu un cuprins teritorial de 20 639 km pătraţi populat de 1 062 088 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceşti doi noi ierarhi titulari s-au alăturat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit şi Exarh Petru (Păduraru, 71 de ani), titularul Arhiepiscopiei Chişinăului (creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004). având în jurisdicţie municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 447 km pătraţi populat de 1 675 881 locuitori, inclusiv persoane cu dublă cetăţenie (moldo-română).

Aceste trei eparhii sunt specifice, întrucât, fiind externe, nu sunt diasporale şi fiind istorice, sunt totuşi la un nou început. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de către statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens deţinut acum de către Guvernul Republicii Moldova ca stat succesor în parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice bază materială şi economică.

Procentul românilor care susţin unirea României cu Republica Moldova a crescut în ultimele luni, de la 36% la începutul anului (sondaj CURS) , la 44% în prezent, arată un studiu sociologic de tip omnibus realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS în perioada 27 aprilie – 8 mai, 2018.

Printre motivele invocate de cei care susţin unirea se numără faptul că moldovenii sunt români (45%), faptul că teritoriile de dincolo de Prut au făcut parte din România (29%) sau faptul că ţara ar fi mai mare şi mai puternică după unire (13%).

Dintre cei 32% respondenţi care nu susţin unirea cu Republica Moldova, 19% au susţinut că o asemenea mişcare ar fi dăunătoare României. 16% consideră că ar fi prea complicat şi costisitor pentru România.

Activitatea lui Traian Băsescu în Republica Moldova a dat roade. Românii consideră PMP drept partidul care promovează cel mai mult unirea, iar pe fostul preşedinte îl văd ca principalul politician pro-unire.

Visul românilor de a trăi într-o Românie Mare va deveni realitate. Convingerea a fost exprimată la emisiunea Punctul pe Azi de istoricii Marius Diaconescu şi Ion Negrei. Cercetătorii susţin că indiferent de propaganda Moscovei, reunirea celor două state româneşti va fi realizată.

Guvernele României şi Republicii Moldova vor examina, la următoarea şedinţă comună, posibilitatea eliminării tarifelor la roaming între cele două ţări. Această temă a fost discutată la Chişinău, în cadrul unei întrevederi între ministrul român al Economiei, Dănuţ Andruşcă, şi premierul moldovean, Pavel Filip.

În acest fel, oamenii ar simţi mesaje clare de apropiere, a spus premierul Filip, citat într-un comunicat al Guvernului de la Chişinău.

Republica Moldova, împreună cu alte ţări membre ale Parteneriatului Estic, poartă discuţii şi în privinţa posibilităţii eliminării tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene, însă, deocamdată, este vorba de un proiect de perspectivă.

Filip și Andrușcă au pus accent pe cele patru etape de implementare a proiectului: îndeplinirea condițiilor suspensive, reorganizarea „Transgaz”, efectuarea procedurilor de achiziții și demararea lucrărilor de construcție, cel târziu în septembrie 2018. În prezent, autoritățile sunt pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte realizarea condițiilor suspensive din contractul de privatizare. „Este esențială respectarea termenelor stabilite. Acesta este un proiect de suflet pentru mine”, a menționat, în context, ministrul Economiei al României.

Cele două părți au vorbit și despre interconexiunea sistemelor electroenergetice ale celor două state. În acest sens, a fost relevată importanța dinamizării colaborării cu Transelectrica.

Alte proiecte prioritare vizează eliminarea tarifelor de roaming, construcția unei autostrăzi, precum și a infrastructurii feroviare care să facă legătura între Republica Moldova și România. Inițiativa de eliminare a tarifelor la roaming urmează să fie discutată în cadrul următoarei ședințe comune a Executivelor de la Chișinău și București. „Astfel oamenii ar simți mesaje clare de apropiere”, a spus Pavel Filip. ( sursa : www.timpul.md )