NewsMaker.ro : 鈥炄榦r este ast膬zi la 卯nchisoare?鈥 Ce 卯ntreb膬ri incomode i-au mai fost adresate lui Candu la Washington?

Exper葲ii Consiliului Atlantic din SUA consider膬 c膬 卯n ultimul timp, autorit膬葲ile moldovene葯ti au ob葲inut unele succese: de exemplu, 卯n economie, care a trecut prin 葯ocul provocat de furtul miliardului sau 卯n reforma More 禄

Adevarul.md | Lupta Binomului Plahotniuc-DodoLupta Binomului Plahotniuc-Dodon cu 鈥瀟erorismul鈥 didactic | Analiz膬 realizat膬 de Valentin Buda

Republica Moldova s-a s膬turat s膬 mimeze inten牛iile unui viitor european, revenind, cu 鈥瀉jutorul鈥 binomului Plahotniuc-Dodon, 卯n zona suprarealismului geopolitic unde se afla acum 10 ani, 卯n timpul guvern膬rii comuniste. Concubinajul celor doi More 禄

ISIS??? Nu, SIS! // Deschide.md : Cei 7 cet膬葲eni turci sunt 卯ntr-un penitenciar din Istanbul. Au fost sco葯i din RM cu alt膬 identitate

Cei 葯apte cet膬葲eni turci, de la conducerea Liceului Orizont, care ieri au fost expulza葲i de c膬tre SIS, se afl膬 卯ntr-un penitenciar dintr-un ora葯 de l芒ng膬 Istanbul, sus葲in avoca葲ii lor. La r芒ndul ei, More 禄

VIDEO 鈥濸aradisul oligarhului鈥. RISE Moldova prezint膬 c芒teva dintre vilele de lux ale lui Vlad Plahotniuc, 卯n valoare de peste 30 milioane de euro

Jurnali艧tii de la RISE Moldova au realizat o investiga牛ie despre vilele de lux ale liderului PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. Ace艧tia scriu c膬 politicianul a avut grij膬 s膬-艧i ascund膬 propriet膬牛ile More 禄

ZdG.md : Cum s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru o p芒ine pe gratis sus葲in膬torii lui 葮or din PMAN

C芒葲iva sus葲in膬tori ai Partidului 葮OR, prezen葲i duminic膬 卯n Pia葲a Marii Adun膬ri Na葲ionale, s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru a lua o p芒ine pe gratis. Ace葯tia s-au 卯mbulzit 卯n fa葲a l膬zilor cu p芒ine aduse de Partidul More 禄

Radio 鈥濫uropa Liber膬鈥 angajeaz膬 jurnalist/jurnalist膬 social media

Pozi葲ie: jurnalist/膬 pentru componenta social media (o pozi葲ie pentru limba rom芒n膬 葯i o pozi葲ie pentru limba rus膬), contract pe o durat膬 de minimum doi ani, cu o perioad膬 de prob膬 de dou膬 More 禄

Shor e pe topoganul spre pu葯c膬rie. Deschide.md : 葮edin葲膬 productiv膬 卯n Dosarul 葮or, 7 martori i-au confirmat vinov膬葲ia. C芒nd va fi urm膬toarea 葯edin葲膬?

葮edin葲膬 productiv膬 卯n dosarul Shor. Ast膬zi au fost audiati 7 martori ai acuz膬rii – 4 contabili (care au primit parolele 葯i semn膬turile digitale ale companiilor care au fost folosite la fraudarea sistemului More 禄

Cotidianul.md : Jurnalista atacat膬 de Marina Tauber, despre ce se 卯nt芒mpl膬 la Orhei: Autorit膬葲ile 葯tiu, dar nu reac葲ioneaz膬

脦n administra葲ia ora葯ului Orhei se 卯nt芒mpl膬 o serie de lucruri anormale, care sunt cunoscute de autorit膬葲ile centrale, dar trecute cu vederea, acuz膬 Tatiana Dhamanov, jurnalista de la un post local de radio More 禄

TV8.md | CV-ul 葯i averea judec膬toarei care l-a lipsit pe N膬stase de mandat. So葲ul magistratei e ofi葲er SPP. Adrian Nastase “Este o decizie arbitrar膬 pentru care aceast膬 judec膬toare TREBUIE s膬 fac膬 pu葯c膬rie”

Judec膬toarea Rodica Berdilo, cea care cu c芒teva minute 卯n urm膬 a luat o hot膬r芒re prin care nu confirm膬 legalitatea alegerilor 葯i, respectiv, declar膬 nevalid mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, are More 禄

Realitatea.net | Andrei Nastase : “Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” 馃槧. Decizie 葯oc ! Alegerile din Chi葯in膬u, invalidate de instan葲膬

Decizie 葯ocant膬 卯n Republica Moldov膬: Alegerile din Chi葯in膬u, c芒葯tigate de pro-europeanul Andrei N膬stase, au fost invalidate de instan葲膬! Judec膬toria Chi葯in膬u NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, informeaz膬 Realitatea More 禄

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie 鉁 Ast膬zi ei au scuipat 艧i au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r膬mas de pre牛 – votul nostru

Pre艧edina PAS, Maia Sandu, sus牛ine c膬 鈥瀓usti牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie la adresa democra牛iei din Moldova鈥 c芒nd a decis mar牛i, 19 iunie, s膬 nu valideze rezultatul alegerilor More 禄

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

鈥14 noiembrie 2014. Centrul ora葯ului Moscova, Federa葲ia Rus膬. Un b膬rbat bine f膬cut, cu siluet膬 de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen葲i imense. 脦n gen葲i erau 17,5 milioane de dolari. Era doar More 禄

袨褋褍卸写械薪 袠谢邪薪 楔芯褉 褍谐褉芯卸邪械褌 ! 袠谢邪薪 楔芯褉 锌芯写邪械褌 褋械屑褜 懈褋泻芯胁褘褏 蟹邪褟胁谢械薪懈泄 锌褉芯褌懈胁 袦邪泄懈 小邪薪写褍

袠褋褌芯褉懈褟 褋 胁蟹邪懈屑薪褘屑懈 芯斜胁懈薪械薪懈褟屑懈 谢懈写械褉邪 “袩邪褉褌懈懈 楔芯褉” 袠谢邪薪邪 楔芯褉邪, 懈 谢懈写械褉邪 袩袛小 袦邪泄懈 小邪薪写褍 锌芯谢褍褔懈谢邪 褋胁芯械 锌褉芯写芯谢卸械薪懈械. 袙 芯褌胁械褌 薪邪 蟹邪褟胁谢械薪懈械 袦邪泄懈 小邪薪写褍 芯 褌芯, 褔褌芯 芯薪邪 锌谢邪薪懈褉褍械褌 锌芯写邪褌褜 薪邪 楔芯褉邪 胁 More 禄

TV8.md VIDEO/ Maia Sandu vrea s膬-l dea 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare: 鈥濵i-am c芒葯tigat 卯ntotdeauna banii cinstit鈥

Pre葯edinta PAS, Maia Sandu, 卯l va ac葲iona 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare. Asta dup膬 ce primarul de Orhei a scris, pe pagina sa de Facebook, c膬 Vlad Filat i-ar fi More 禄

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi葯in膬u: Plahotniuc are protec葲ie de la Bucure葯ti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N膬stase, proasp膬tul c芒葯tig膬tor al Prim膬riei Chi葯in膬u, acuz膬 serviciile secrete rom芒ne葯ti 葯i autorit膬葲ile de la Bucure葯ti c膬-l ap膬r膬 pe controversatul Vladimir More 禄

Europa Libera | Andrei N膬stase: 鈥濶u vom face niciodat膬 alian葲膬 cu Plahotniuc鈥(VIDEO)

Platforma DA respinge orice alian葲膬 dup膬 alegerile generale cu Partidul Democrat, pe care noul primar al Chi葯in膬ului Andrei N膬stase l-a comparat cu Mafia. 脦ntr-un interviu pentru radio Europa Liber膬, N膬stase a acuzat More 禄

Adevarul.md : Limba rus膬 nu va mai avea statut de limb膬 de comunicare interetnic膬 卯n Moldova. CC a admis par牛ial sesizarea PL

Curtea Constitu牛ional膬 a admis par牛ial sesizarea deputa牛ilor liberali, care pretind c膬 obligativitatea utiliz膬rii limbii ruse, dar 艧i traducerea documentelor 艧i actelor publice 卯n aceast膬 limb膬 ar contraveni Constitu牛iei. Decizia a fost pronun牛at膬 More 禄

Vitalie Ciobanu | Jurnal.md : Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥

Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥. Este vorba de ascensiunea politic膬 stupefiant膬 a unui fost bancher, faimos 卯n toat膬 葲ara ca principal acuzat More 禄

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, 葲i se preg膬te葯te ceva!

Ceban, lider ne卯nsc膬unat al sociali葯tilor na葲ionali 葯i pro-europeni. A trecut du葯ul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. De altfel singura r膬mas膬 s膬 dispute 葯i un tur doi. 葮i ne-am obi葯nuit More 禄

JurnalTV.md : “Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, 卯n care figureaz膬 cu nume diferite. Are prieteni cu influen牛膬, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele 鈥瀗egru鈥. Este campion mondial la kickboxing. Mini葯trii 卯i z芒mbesc 卯n More 禄

 

Category Archives: Unirea

10TV.md | VIDEO/Dorin Chirtoac膬: For葲ele de dreapta trebuie s膬 colaboreze. Unirea for葲elor anti-regim va ac葲iona

Fostul primar al municipiului Chisinau 葯i prim-vicepre葯edintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoac膬, nu las膬 m芒nile 卯n jos 葯i continu膬 s膬-i cheme la unitate pe lideri PPDA 葯i PAS. Chirtoac膬 sus葲ine c膬 卯n mod normal, for葲ele de dreapta ar trebui s膬 colaboreze 卯ntre ele. Doar unirea tuturor for葲elor anti-regim va ac葲iona.

Ex-primarul municpiului Chi葯in膬u Dorin Chirtoac膬, 葯i actualul vicepre葯edinte a Partidului Liberal, sus葲ine c膬 este preg膬tit s膬 treac膬 鈥瀎iltrul de integritate鈥 propus de Maia Sandu, dar 卯n acela葯i timp vrea ca lidera Partidului Ac葲iune 葯i Solidaritate s膬 i se al膬ture 卯n acest exerci葲iu. 鈥濫u a葯tept s膬 v膬d unde 葯i c芒nd m膬 cheam膬 Maia Sandu s膬 trec acest filtru鈥, afirm膬 acesta 卯n cadrul unei emisiuni televizate.

Vicepre葯edintele PL consider膬 c膬 unica solu葲ie pentru a c芒葯tiga alegerile e unificarea tuturor for葲elor democratice.
Pe de alt膬 parte, Maia Sandu, spune c膬 este gata s膬 mearg膬 卯nainte cu o list膬 reprezentativ膬, inclusiv 葯i cu candida葲i din partea PL, 卯ns膬 care vor fi ale葯i dup膬 merite.

Societatea civil膬 poate merge 卯nainte doar cu candida葲i integri, 葯i sper膬 c膬 ace葯tia se vor reg膬si c芒t mai cur芒nd 卯n r芒ndurile partidelor declarate pro-europene si pro-democratie, dar 葯i din r芒ndurile cet膬葲enilor simpli.

10TV.md | VIDEO // Exporturile spre Rom芒nia vor fi mai mari de 750 milioane de dolari

脦n premier膬, exporturile spre Rom芒nia, vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodat膬 de R. Moldova. Exper葲ii economici explic膬 aceast膬 majorare prin faptul c膬 卯n Rom芒nia ajung piese auto 艧i utilaj pentru ma艧ini, care cost膬 mult mai mult dec芒t orice alt produs.

Exporturile 艧i importurile din R. Moldova sunt 卯n cre艧tere continu膬. Acest lucru le permite exper牛ilor economici s膬 fac膬 prognoze optimiste 卯n ceea ce prive艧te dezvoltarea statului.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioni牛膬, 卯n acest an, pentru prima dat膬 exporturile vor dep膬葯i trei miliarde de dolari, importurile vor fi mai mari de 艧ase miliarde de dolari, iar dou膬 miliarde de dolari din livr膬rile de m膬rfuri vor veni din Uniunea European膬.

Potrivit lui Veaceslav Ioni葲膬, exporturile 卯n Rom芒nia au crescut cu peste 330 de milioane de dolari 卯n ultimii trei ani. Expertul explic膬 aceast膬 majorare prin faptul c膬 卯n Rom芒nia ajung piese auto 艧i utilaj pentru ma艧ini. Iar acestea cost膬 mult mai mult dec芒t orice alt produs.

De asemenea, expertul mai vorbe艧te despre faptul c膬 importurile vor dep膬葯i pentru prima dat膬 6 miliarde de dolari anual, iar exporturile spre Rom芒nia, 卯n premier膬 vor fi mai mari de 750 milioane de dolari, cel mai mare volum exportat vreodat膬 de R. Moldova.

Adevarul.md | Lulea Marius Dorin : Ce 艧anse sunt ca Parlamentul Republicii Moldova s膬 aprobe Declara牛ia de Unire cu Rom芒nia?

O mul牛ime impresionant膬 adunat膬 ieri la Chi艧in膬u a cerut Parlamentului Republicii Moldova s膬 voteze un Act de Unire cu Rom芒nia, a艧a cum a votat Sfatul 泞膬rii 卯n anul 1918 艧i tot a艧a cum Rom芒nia a votat pe 27 martie 2018.
Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Na牛ional膬. Reprezentan牛i politici ai tuturor provinciilor au participat la acest eveniment. O sut膬 de mii de rom芒ni, cet膬牛eni simpli, au fost 艧i ei prezen牛i la eveniment. Presiunea 牛膬rii a fost una fantastic膬. S-a 卯nceput cu negocieri, cu politicieni care se opuneau, cu al牛ii care aveau re牛ineri, cu unii ce puneam condi牛ii. Poporul din strad膬 a convins pe cei din Sala Marii Uniri c膬 Unirea se face acum 艧i f膬r膬 nici o condi牛ie… 艧i a艧a a fost.
La 100 de ani distan牛膬, pe 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucure艧ti avea s膬 supun膬 votului o declara牛ie de Unire a Rom芒niei cu Republica Moldova. Gestul a fost unul istoric 艧i de o greutate deosebit膬: practic jum膬tate din Unire a fost ratificat膬, poarta r膬m芒n芒nd deschis膬 艧i mingea plasat膬 卯n Republica Moldova. Mai mult dec芒t at芒t, aceast膬 declara牛ie a f膬cut din Rom芒nia 卯n mod oficial un stat cu politic膬 Unionist膬, tot a艧a cum China sau Coreea are. Nu a existat nici o reac牛ie negativ膬 la nivel interna牛ional, nici m膬car din partea Federa牛iei Ruse, gestul fiind acceptat ca un act firesc 艧i normal. Declara牛ia a fost aprobat膬 cu unanimitate de voturi, f膬r膬 nici o opozi牛ie. Un gest istoric 艧i de l膬udat a venit 艧i din partea comunit膬牛ii maghiare: ale艧ii lor au preferat s膬 asiste la eveniment, s膬 se ab牛in膬 la vot, dar s膬 nu voteze 卯mpotriv膬 sau s膬 boicoteze.

Pe 1 septembrie 2018 la Chi艧in膬u mul牛imea impresionant膬 care a艧tepta participan牛ii la Mar艧ul Centenar a solicitat ca Parlamentul Moldovean s膬 voteze o rezolu牛ie de Unire a Republicii Moldova cu Rom芒nia, similar膬 cu cea a Sfatului 泞膬rii din 27 martie 1918 艧i completat膬 de cea votat膬 de parlamentul Rom芒niei pe 27 martie 2018. Acest lucru avea s膬 se 卯nt芒mple deja dup膬 ce sute de localit膬牛i din Republica Moldova au semnat declara牛ii de unire sau au realizat 卯n anul centenar 卯nfr膬牛iri cu alte localit膬牛i din Rom芒nia.

Ce este de f膬cut? Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputa牛i. Dintre ace艧tia 74 au deja cet膬牛enia Rom芒niei, posibil s膬 creasc膬 num膬rul 卯n perioada urm膬toare. O bun膬 parte dintre ace艧tia sus牛in un unionism pe fa牛膬, declarat, al牛ii au re牛ineri 卯n a se manifesta public 艧i mai exist膬 艧i o parte care se opune. Cu toate acestea 卯n anul centenar num膬rul parlamentarilor care devin favorabili unei astfel de idei este 卯n cre艧tere. Dintre ace艧tia un grup trebuie s膬 卯艧i asume preluarea unei astfel de declara牛ii sau 卯ntocmirea ei. Acest grup poate s膬 aduc膬 卯n fa牛a colegilor spre vot o astfel de declara牛ie. Pentru acest lucru e nevoie de pu牛in timp 艧i bine ar fi ca evenimentul s膬 se produc膬 spre final de mandat parlamentar, cine 艧tie, poate chiar 卯nainte de alegerile care ar trebui s膬 se produc膬 卯n februarie 2018. P芒n膬 la acel moment nu trebuie s膬 discut膬m de 艧anse ci ca s膬 depunem spre vot un astfel de rezolu牛ie Apoi fiecare deputat se va afla 卯n fa牛a unui moment istoric. Rom芒nia deja a votat declara牛ia de Unire motiv pentru care o aproba la Chi艧in膬u va face ca Unirea s膬 se fac膬 exact 卯n acel moment, adic膬 imediat dup膬 num膬rarea voturilor. Vor fi ei 艧i bile牛elul cu care vor vota. De la acel vot 卯ncolo nimic nu va mai conta, nimeni nu le mai poate face nimic, nu trebuie s膬 r膬spund膬 nici unei comenzi politice. Vor fi ei cu propria lor voin牛膬.

Rom芒nii de pretutindeni se reunesc la Ia葯i la primul Congres al Re卯ntregirii Neamului. Jurnali艧tii din Republica Moldova 艧i Rom芒nia 卯艧i dau 卯nt芒lnire la 25 艧i 26 august la Ia艧i la Reuniunea jurnali艧tilor

Delega葲i din toate teritoriile istorice rom芒ne葯ti se vor 卯ntruni la Ia葯i pe 25-26 august curent, pentru a participa la primul Congres al Re卯ntregirii Neamului. Evenimentul are menirea s膬 coaguleze mesajele de re卯ntregire a neamului rom芒nesc, 卯n ajunul s膬rb膬toririi Zilei Limbii Rom芒ne, ale delega葲ilor din Bucovina, Basarabia 葯i din alte teritorii rom芒ne葯ti. La eveniment sunt a葯tepta葲i 葯i jurnali葯ti de pe cele dou膬 maluri ale Prutului, pentru a pune la puncta un plan de ac葲iuni concrete 卯n vederea Unirii informa葲ionale a celor dou膬 state.

Jurnali艧tii din Republica Moldova 艧i Rom芒nia 卯艧i dau 卯nt芒lnire la 25 艧i 26 august la Ia艧i la Reuniunea jurnali艧tilor de pe cele dou膬 maluri ale Prutului.

Reuniunea Jurnali葯tilor va avea loc la debutul Conferin葲elor Congresului Re卯ntregirii Na葲ionale. S芒mb膬t膬, 25 august, jurnali葯ti din Rom芒nia 葯i Republica Moldova, vor dezbate modalit膬葲ile concrete de a lega informa葲ional teritoriile cu popula葲ie vorbitoare de limb膬 rom芒n膬, iar duminic膬, de la ora 10:00, ideile exprimate se vor reuni 卯ntr-un plan comun de ac葲iuni.

Conferin葲ele Congresul Re卯ntregirii Neamului se vor desf膬葯ura pe 25 葯i 26 august, la Ia葯i, ora葯ul celor trei Uniri, care 卯n Anul Centenar, 卯葯i asum膬 dezbaterea viitorului Rom芒niei 葯i eviden葲ierea poten葲ialului s膬u de dezvoltare. Conferin葲ele vor aduce 卯n discu葲ie Unirea Republicii Moldova cu Rom芒nia ca proiect de 葰ar膬, protejarea drepturilor popula葲iei rom芒ne葯ti din jurul grani葲elor, precum 葯i proiecte urgente de infrastructur膬 ca autostrada Chi葯in膬u-Ia葯i-T芒rgu Mure葯.

Congresul Re卯ntregirii neamului este la prima edi葲ie, iar organizatorii 卯葯i propun ca acesta s膬 fie organizat 葯i anii viitori 卯n alte loca葲ii, cu scopul apropierii celor dou膬 maluri de Prut.

surse : TVR Moldova si 10TV.md

Asculta Europa Libera | Sabin Orcan: 鈥濩ombaterea propagandei 葯i o pres膬 care demonteaz膬 minciunile 葯i manipul膬rile

Un interviu cu directorul pentru Rom芒nia 葯i R. Moldova al revistei 鈥濶ewsweek鈥.

Autorit膬葲ile moldovene au interzis intrarea 卯n Republica Moldova a 250 de exemplare din revista 鈥濶ewsweek鈥, edi葲ia de Rom芒nia. Jurnalistul Sabin Orcan, director 鈥濶ewsweek鈥 pentru Rom芒nia 葯i Republica Moldova, declar膬 c膬 avea c芒te 50 de exemplare din cele cinci numere ap膬rute p芒n膬 acum 卯n portbagajul ma葯inii cu care venea la un eveniment la Chi艧in膬u. La intrarea 卯n Republica Moldova jurnalistul a fost nevoit s膬 fac膬 cale 卯ntoars膬 dup膬 ce un vame葯 moldovean i-a spus c膬 nu poate intra 卯n 葲ar膬, pe motiv c膬 publica葲iile 鈥瀉r putea constitui propagand膬鈥. 脦ntr-un interviu cu Europa Liber膬, Sabin Orcan condamn膬 incidentul 葯i 卯l consider膬 un abuz, care face parte 鈥瀌intr-un reflex stalinist al cenzurii鈥. 鈥濧dev膬rata lupt膬 cu propaganda trebuie s膬 se fac膬 av芒nd o pres膬 care demonteaz膬 minciunile 葯i manipul膬rile鈥, spune Sabin Orcan.

Sabin Orcan: 鈥灻巒 primul r芒nd, sunt 葯ocat, pentru c膬 am venit de zeci de ori 卯n Republica Moldova. E adev膬rat c膬 de foarte multe ori cu avionul, dar am venit o dat膬 葯i cu ma葯ina. V膬 reamintesc c膬 am contribuit 葯i eu la proiectul ziarului 鈥濧dev膬rul de Moldova鈥, primul ziar rom芒nesc care a trecut Prutul. 葮i-mi aduc aminte c膬 am venit cu ma葯ina, chiar cu ziare 卯n portbagaj 葯i niciodat膬 nu m-a 卯ntrebat nimeni nimic. E adev膬rat c膬 葯i atunci existau ni葯te legi care mi s-au p膬rut u葯or ciudate, venind din Rom芒nia gen ca redactorul-葯ef al unei publica葲ii s膬 fie musai cet膬葲ean moldovean.

Dar acum am fost 葯ocat, pentru c膬 pur 葯i simplu i-am explicat vame葯ului 鈥 卯n portbagaj aveam c芒te 50 de exemplare din fiecare num膬r 鈥濶ewsweek 鈥 Rom芒nia, ni葯te numere vechi, deja v芒ndute 卯n Rom芒nia, pe care nu am venit s膬 le v芒nd, am venit pentru c膬 sunt invitat la o conferin葲膬 卯n Chi葯in膬u, organizat膬 de oameni de afaceri rom芒ni 葯i moldoveni 葯i am venit s膬 le dau cadou participan葲ilor la conferin葲膬 鈥 cam 50 de persoane 鈥 s膬 le dau c芒te un exemplar din revista 鈥濶ewsweek鈥, ca s膬 葯tie despre ce e vorba, mai ales c膬 urmeaz膬 葯i urma s膬 anun葲, am 葯i anun葲at ast膬zi ca revista s膬 fie distribuit膬 卯n viitor 葯i 卯n Republica Moldova, fiind 卯n limba rom芒n膬 葯i cu subiecte de interes pentru zona geopolitic膬 卯n care tr膬im.

I-am ar膬tat legitima葲ia de director la 鈥濶ewsweek鈥, i-am spus c膬 am mai fost de at芒tea ori 卯n Republica Moldova. Vame葯ul respectiv, locotenentul-major Andrei Grozav sau Zugrav, Grozav cred c膬 se nume葯te, mi-a spus c膬 nu, c膬 eu nu am voie ca persoan膬 fizic膬, chiar dac膬 nu le v芒nd 葯i le dau gratuit aceste reviste, nu am voie s膬 le aduc 卯n Republica Moldova. S膬 aduc 鈥瀙eriodice鈥, a葯a mi-a spus. L-am rugat s膬-mi indice legea 葯i articolul care prevede asta, dar n-a 葯tiut s膬-mi spun膬 nici legea, nici articolul.鈥

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: da牛i-ne argumente ca s膬 v膬 putem ajuta c芒nd Rom芒nia va prelua pre艧edin牛ia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie Rom芒nia preia pre艧edin牛ia rotativ膬 a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o sus牛inere din partea ei este necesar ca Republica Moldova s膬 ofere c芒t mai multe argumente c膬 are nevoie 艧i vrea. Aceasta este declara牛ia lui Iulian Chifu, analist de politic膬 extern膬 rom芒n, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina 鈥 Georgia care are loc la Kiev, 卯n exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declara牛ii le pute牛i viziona 卯n interviul integral.

TVR MOLDOVA – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chi艧in膬u, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui s膬 urmeze 卯n rela牛iile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca s膬 evolu膬m de la conferin牛e 艧i discursuri spre anumi牛i ipa艧i concre牛i pe care UE 卯i a艧teapt膬 de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consum膬 aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentar膬 a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE 艧i care sunt cele mai avansate 卯n domeniul reformelor pentru c膬 mai exist膬 alte trei 牛膬ri 卯n Parteneriatul Estic care intr膬 卯n discu牛ii. Evident c膬 este important ca cele trei state s膬 卯nceap膬 s膬 dezvolte proiecte comune dincolo de aceast膬 reuniune care este important膬. De asemenea trebuie s膬 implice 卯n mod automat statele baltice Polonia 艧i Rom芒nia adic膬 statele din flancul etic, ele pot 卯ncerca cooper膬ri fie 卯n formatul B9 fie 卯n formatul Polonia – Rom芒nia 艧i statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul c膬 acesta este drumul spre UE, spre occident 艧i de a ob牛ine 艧i sprijinul statelor vecine 卯n aceast膬 direc牛ie. Va exista o descindere la Washington la sf芒r艧itul lunii iunie a acelor trei 艧efi de Parlamente 卯mpreun膬 艧i cu sus牛inerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage aten牛ia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reac牛ia Moscovei dup膬 aceste evenimente care se consum膬 av芒nd 卯n vedere c膬 卯n 2019 este un an electoral at芒t pentru Republica Moldova c芒t 艧i pentru Ucraina?

I. Chifu – Federa牛ia Rus膬 are reac牛ii 卯ntotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie s膬 fie privite 卯ntr-o form膬 descurajant膬. Important este afirmarea suveranit膬牛ii a integrit膬牛ii teritoriale 艧i a independen牛ei celor trei state care se afirm膬 inclusiv prin adoptarea unor ob牛inui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul 艧i orientarea strategic膬 a Republicii Moldova, 卯n al doilea r芒nd men牛inerea orient膬rii 卯n privin牛a Ucrainei. Acolo unde s膬 zicem c膬 avem emo牛ii mai pu牛ine. Pentru c膬 men牛inerea acelui r膬zboi, anexarea Crimeei 艧i agresiunea militar膬 rus膬 din estul Ucrainei a creat din Rusia un du艧man 艧i indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorient膬ri este nul膬 pentru c膬 popula牛ia 卯n sine este pornit膬 pe linie proeuropean膬.

TVR MOLDOVA –
A牛i pomenit de Rom芒nia 卯n aceast膬 ecua牛iei de cooperare regional膬, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, 卯n 2019 la 1 ianuarie Rom芒nia preia pre艧edin牛ia Consiliului Uniunii Europene, ce crede牛i c膬 ar trebui s膬 fac膬 cele trei state pe deoparte 艧i care ar trebui s膬 fie agenda Bucure艧tiului 卯n aceast膬 pre艧edin牛ie, pentru c膬 卯n primul r芒nd sunt dou膬 牛膬ri de frontier膬 cu Rom芒nia?

RadioChisinau.md | R. Moldova export膬 cele mai multe produse 卯n Rom芒nia 鈥 de trei ori mai mult dec芒t 卯n Rusia

Republica Moldova a exportat, 卯n primele patru luni ale anului curent, m膬rfuri 卯n valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult dec芒t 卯n lunile ianuarie-aprilie din 2017, arat膬 datele Biroului Na葲ional de Statistic膬 din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

脦n statele Uniunii Europene au fost v芒ndute m膬rfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe c芒nd 卯n 葲膬rile CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

葰ara care cump膬r膬 cele mai multe m膬rfuri de peste Prut r膬m芒ne Rom芒nia, unde am v芒ndut de peste 220,7 milioane de dolari 卯n primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult dec芒t 卯n Federa葲ia Rus膬 – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci 葲膬ri 卯n care R. Moldova a exportat cel mai mult 卯n perioada ianuarie-aprilie 2018:

– Rom芒nia – 220 728 de milioane de dolari;
– Italia – 103 927 de milioane de dolari;
– Germania – 77 518 milioane de dolari;
– Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
– Turcia – 38 052 de milioane de dolari.

Deschide.md | Iulian CHIFU // U葯or cu pianul pe sc膬ri, c膬 nu e balalaic膬 sau pe cine spijin膬 Rom芒nia 卯n R. Moldova

Procesul de maturizare al unei forma葲iuni politice 葯i a unui om politic trece prin cel pu葲in trei etape obligatorii.

Maturizarea partidelor 葯i personalit膬葲ilor politice

Prima e cea de la formarea unei organiza葲ii politice, manifesta葲ii publice 葯i organizarea de ac葲iuni care presupun sus葲inere public膬 葯i participarea unui num膬r mare de oameni. Este prima etap膬 a devenirii unui om politic. Dac膬 nu po葲i coordona asemenea organiz膬ri 葯i ac葲iuni, e pu葲in probabil s膬 po葲i aspira vreodat膬 la de葲inerea puterii 卯ntr-un stat.

A doua etap膬 este cea a organiz膬rii particip膬rii unui partid sau a candida葲ilor unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor 葯i administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldeaz膬 葯i cu ob葲inerea unor func葲ii 卯n administra葲ia public膬 local膬. Cele petrecute duminic膬 consacr膬, astfel Opozi葲ia din strad膬 卯n dep膬葯irea unei etape 葯i nevoia asum膬rii responsabilit膬葲ilor de administrare aferente pozi葲iilor ob葲inute 卯n alegeri, respectiv cea pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. Ciclul a 卯nceput pentru PPDA-PAS-PLDM odat膬 cu alegerile preziden葲iale 卯n care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat 葯i valorificat chiar de atunci.

A treia etap膬 este cea a accesului la Guvernarea 葲膬rii, 葯i la responsabilit膬葲ile de nivel statal, inclusiv a celor ce 葲in de reprezentarea 葲膬rii 卯n rela葲iile interna葲ionale. Alegerile din Republica Moldova, de la sf芒r葯it de noiembrie-卯nceput de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opozi葲ii care deja nu mai e din strad膬 – 卯n sensul lipsei reprezent膬rii relevante 卯n Parlament – ci de la Prim膬ria Capitalei. 脦ntr-o formul膬 de alian葲膬 sau coali葲ie pro-european膬, pro-rom芒neasc膬 葯i unionist膬 ar putea s膬 accead膬 la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil s膬 dea premierul 葯i s膬-葯i asume responsabilit膬葲i na葲ionale.

“…u葯or cu pianul pe sc膬ri! Responsabilitatea guvern膬rii 葯i a rela葲iilor externe vine 葯i cu cunoa葯terea 葯i respectul pentru parteneri, cunoa葯terea activit膬葲ii 葯i respectul pentru personalit膬葲ile care au servit un stat, al t膬u sau cel partener, 葯i cu bunul sim葲 caracteristic 卯ncep膬torului, aflat la primii pa葯i, fa葲膬 de cei care au parcurs de c芒teva ori maratonul. 葮i la nivelul celor din jur, schimb膬rile sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la urm膬torul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, f膬r膬 critici 葯i f膬r膬 cunosc膬tori din interior ai activit膬葲ii politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broa葯tei e garantat!…”

COMUNICAT DE PRES膫 | Deputatul Constantin Codreanu: “Este imperios necesar膬 rectificarea bugetar膬 艧i suplimentarea sprijinului financiar acordat eparhiilor grupate 卯n Mitropolia Basarabiei”

Deputatul PMP Constantin Codreanu, pre艧edinte al Comisiei pentru comunit膬牛ile de rom芒ni din afara grani牛elor 牛膬rii, a prezentat miercuri, 30 mai 卯n Camera Deputa牛ilor o declara牛ie politic膬 privind alegerea in data de 24 mai a episcopilor titulari ai Episcopiei de B膬l牛i (fost膬 a Hotinului, creat膬 la 8 martie 1923, reactivat膬 la 14 septembrie 1992 艧i 卯nregistrat膬 de Guvernul Republicii Moldova la 17 decembrie 2004) 艧i Episcopiei Basarabiei de Sud (fost膬 de Cetatea Alb膬-Ismail, creat膬 la 8 martie 1923, reactivat膬 la 8 februarie 2001, 卯nregistrat膬 de Guvernul Republicii Moldova la 14 noiembrie 2006), eparhii a c膬ror existen牛膬 este prev膬zut膬 expres 卯n articolul 6 (2) al Statutului pentru organizarea 艧i func牛ionarea Bisericii Ortodoxe Rom芒ne, recunoscut prin Hot膬r芒rea Guvernului Rom芒niei nr. 53/2008.

脦n declara牛ia sa politic膬, deputatul Constantin Codreanu men牛ioneaz膬: “Domnule pre艧edinte, distin艧i colegi, noul titular al Episcopiei de B膬l牛i este Preasfin牛itul P膬rinte Antonie (Telembici, 55 de ani), av芒nd 卯n jurisdic牛ie municipiul B膬l牛i 艧i raioanele Briceni, Dondu艧eni, Drochia, Edine牛, F膬le艧ti, Flore艧ti, Glodeni, R芒艧cani, S芒ngerei, Soroca 艧i Ocni牛a din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 001 km p膬tra牛i populat de 822 252 de locuitori, inclusiv persoane cu dubl膬 cet膬牛enie (moldo-rom芒n膬).

Noul titular al Episcopiei Basarabiei de Sud este Preasfin牛itul P膬rinte Veniamin (Goreanu, 43 de ani), av芒nd 卯n jurisdic牛ie municipiul Bender/Tighina 艧i raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, C膬u艧eni, Cimi艧lia, Leova, 艦tefan Vod膬, Taraclia, UTA G膬g膬uzia 艧i sudul istoric al Basarabiei din Euroregiunea moldo-rom芒no-ucrainean膬 “Dun膬rea de Jos”, cu un cuprins teritorial de 20 639 km p膬tra牛i populat de 1 062 088 locuitori, inclusiv persoane cu dubl膬 cet膬牛enie (moldo-rom芒n膬).

Ace艧ti doi noi ierarhi titulari s-au al膬turat 脦naltpreasfin牛itul P膬rinte Mitropolit 艧i Exarh Petru (P膬duraru, 71 de ani), titularul Arhiepiscopiei Chi艧in膬ului (creat膬 la 8 martie 1923, reactivat膬 la 3 octombrie 1995 艧i 卯nregistrat膬 de Guvernul Republicii Moldova la 1 decembrie 2004). av芒nd 卯n jurisdic牛ie municipiul Chi艧in膬u 艧i raioanele Anenii Noi, C膬l膬ra艧i, Criuleni, H芒nce艧ti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Str膬艧eni, 艦old膬ne艧ti, Telene艧ti, Ungheni din Republica Moldova, cu un cuprins teritorial de 10 447 km p膬tra牛i populat de 1 675 881 locuitori, inclusiv persoane cu dubl膬 cet膬牛enie (moldo-rom芒n膬).

Aceste trei eparhii sunt specifice, 卯ntruc芒t, fiind externe, nu sunt diasporale 艧i fiind istorice, sunt totu艧i la un nou 卯nceput. Fiind eparhii istorice, ele au fost spoliate de c膬tre statul sovietic ocupant de patrimoniul lor imens de牛inut acum de c膬tre Guvernul Republicii Moldova ca stat succesor 卯n parte al fostei URSS. Astfel, eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt lipsite de orice baz膬 material膬 艧i economic膬.

SONDAJ CURS – C芒牛i rom芒ni mai vor unirea cu Republica Moldova 艧i de ce

Procentul rom芒nilor care sus牛in unirea Rom芒niei cu Republica Moldova a crescut 卯n ultimele luni, de la 36% la 卯nceputul anului (sondaj CURS) , la 44% 卯n prezent, arat膬 un studiu sociologic de tip omnibus realizat de Centrul de Sociologie Urban膬 艧i Regional膬 鈥 CURS 卯n perioada 27 aprilie – 8 mai, 2018.

Printre motivele invocate de cei care sus牛in unirea se num膬r膬 faptul c膬 moldovenii sunt rom芒ni (45%), faptul c膬 teritoriile de dincolo de Prut au f膬cut parte din Rom芒nia (29%) sau faptul c膬 牛ara ar fi mai mare 艧i mai puternic膬 dup膬 unire (13%).

Dintre cei 32% responden牛i care nu sus牛in unirea cu Republica Moldova, 19% au sus牛inut c膬 o asemenea mi艧care ar fi d膬un膬toare Rom芒niei. 16% consider膬 c膬 ar fi prea complicat 艧i costisitor pentru Rom芒nia.

Activitatea lui Traian B膬sescu 卯n Republica Moldova a dat roade. Rom芒nii consider膬 PMP drept partidul care promoveaz膬 cel mai mult unirea, iar pe fostul pre艧edinte 卯l v膬d ca principalul politician pro-unire.