NewsMaker.ro : 鈥炄榦r este ast膬zi la 卯nchisoare?鈥 Ce 卯ntreb膬ri incomode i-au mai fost adresate lui Candu la Washington?

Exper葲ii Consiliului Atlantic din SUA consider膬 c膬 卯n ultimul timp, autorit膬葲ile moldovene葯ti au ob葲inut unele succese: de exemplu, 卯n economie, care a trecut prin 葯ocul provocat de furtul miliardului sau 卯n reforma More 禄

Adevarul.md | Lupta Binomului Plahotniuc-DodoLupta Binomului Plahotniuc-Dodon cu 鈥瀟erorismul鈥 didactic | Analiz膬 realizat膬 de Valentin Buda

Republica Moldova s-a s膬turat s膬 mimeze inten牛iile unui viitor european, revenind, cu 鈥瀉jutorul鈥 binomului Plahotniuc-Dodon, 卯n zona suprarealismului geopolitic unde se afla acum 10 ani, 卯n timpul guvern膬rii comuniste. Concubinajul celor doi More 禄

ISIS??? Nu, SIS! // Deschide.md : Cei 7 cet膬葲eni turci sunt 卯ntr-un penitenciar din Istanbul. Au fost sco葯i din RM cu alt膬 identitate

Cei 葯apte cet膬葲eni turci, de la conducerea Liceului Orizont, care ieri au fost expulza葲i de c膬tre SIS, se afl膬 卯ntr-un penitenciar dintr-un ora葯 de l芒ng膬 Istanbul, sus葲in avoca葲ii lor. La r芒ndul ei, More 禄

VIDEO 鈥濸aradisul oligarhului鈥. RISE Moldova prezint膬 c芒teva dintre vilele de lux ale lui Vlad Plahotniuc, 卯n valoare de peste 30 milioane de euro

Jurnali艧tii de la RISE Moldova au realizat o investiga牛ie despre vilele de lux ale liderului PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. Ace艧tia scriu c膬 politicianul a avut grij膬 s膬-艧i ascund膬 propriet膬牛ile More 禄

ZdG.md : Cum s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru o p芒ine pe gratis sus葲in膬torii lui 葮or din PMAN

C芒葲iva sus葲in膬tori ai Partidului 葮OR, prezen葲i duminic膬 卯n Pia葲a Marii Adun膬ri Na葲ionale, s-au 鈥瀊膬tut鈥 pentru a lua o p芒ine pe gratis. Ace葯tia s-au 卯mbulzit 卯n fa葲a l膬zilor cu p芒ine aduse de Partidul More 禄

Radio 鈥濫uropa Liber膬鈥 angajeaz膬 jurnalist/jurnalist膬 social media

Pozi葲ie: jurnalist/膬 pentru componenta social media (o pozi葲ie pentru limba rom芒n膬 葯i o pozi葲ie pentru limba rus膬), contract pe o durat膬 de minimum doi ani, cu o perioad膬 de prob膬 de dou膬 More 禄

Shor e pe topoganul spre pu葯c膬rie. Deschide.md : 葮edin葲膬 productiv膬 卯n Dosarul 葮or, 7 martori i-au confirmat vinov膬葲ia. C芒nd va fi urm膬toarea 葯edin葲膬?

葮edin葲膬 productiv膬 卯n dosarul Shor. Ast膬zi au fost audiati 7 martori ai acuz膬rii – 4 contabili (care au primit parolele 葯i semn膬turile digitale ale companiilor care au fost folosite la fraudarea sistemului More 禄

Cotidianul.md : Jurnalista atacat膬 de Marina Tauber, despre ce se 卯nt芒mpl膬 la Orhei: Autorit膬葲ile 葯tiu, dar nu reac葲ioneaz膬

脦n administra葲ia ora葯ului Orhei se 卯nt芒mpl膬 o serie de lucruri anormale, care sunt cunoscute de autorit膬葲ile centrale, dar trecute cu vederea, acuz膬 Tatiana Dhamanov, jurnalista de la un post local de radio More 禄

TV8.md | CV-ul 葯i averea judec膬toarei care l-a lipsit pe N膬stase de mandat. So葲ul magistratei e ofi葲er SPP. Adrian Nastase “Este o decizie arbitrar膬 pentru care aceast膬 judec膬toare TREBUIE s膬 fac膬 pu葯c膬rie”

Judec膬toarea Rodica Berdilo, cea care cu c芒teva minute 卯n urm膬 a luat o hot膬r芒re prin care nu confirm膬 legalitatea alegerilor 葯i, respectiv, declar膬 nevalid mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, are More 禄

Realitatea.net | Andrei Nastase : “Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” 馃槧. Decizie 葯oc ! Alegerile din Chi葯in膬u, invalidate de instan葲膬

Decizie 葯ocant膬 卯n Republica Moldov膬: Alegerile din Chi葯in膬u, c芒葯tigate de pro-europeanul Andrei N膬stase, au fost invalidate de instan葲膬! Judec膬toria Chi葯in膬u NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, informeaz膬 Realitatea More 禄

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie 鉁 Ast膬zi ei au scuipat 艧i au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r膬mas de pre牛 – votul nostru

Pre艧edina PAS, Maia Sandu, sus牛ine c膬 鈥瀓usti牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie la adresa democra牛iei din Moldova鈥 c芒nd a decis mar牛i, 19 iunie, s膬 nu valideze rezultatul alegerilor More 禄

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

鈥14 noiembrie 2014. Centrul ora葯ului Moscova, Federa葲ia Rus膬. Un b膬rbat bine f膬cut, cu siluet膬 de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen葲i imense. 脦n gen葲i erau 17,5 milioane de dolari. Era doar More 禄

袨褋褍卸写械薪 袠谢邪薪 楔芯褉 褍谐褉芯卸邪械褌 ! 袠谢邪薪 楔芯褉 锌芯写邪械褌 褋械屑褜 懈褋泻芯胁褘褏 蟹邪褟胁谢械薪懈泄 锌褉芯褌懈胁 袦邪泄懈 小邪薪写褍

袠褋褌芯褉懈褟 褋 胁蟹邪懈屑薪褘屑懈 芯斜胁懈薪械薪懈褟屑懈 谢懈写械褉邪 “袩邪褉褌懈懈 楔芯褉” 袠谢邪薪邪 楔芯褉邪, 懈 谢懈写械褉邪 袩袛小 袦邪泄懈 小邪薪写褍 锌芯谢褍褔懈谢邪 褋胁芯械 锌褉芯写芯谢卸械薪懈械. 袙 芯褌胁械褌 薪邪 蟹邪褟胁谢械薪懈械 袦邪泄懈 小邪薪写褍 芯 褌芯, 褔褌芯 芯薪邪 锌谢邪薪懈褉褍械褌 锌芯写邪褌褜 薪邪 楔芯褉邪 胁 More 禄

TV8.md VIDEO/ Maia Sandu vrea s膬-l dea 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare: 鈥濵i-am c芒葯tigat 卯ntotdeauna banii cinstit鈥

Pre葯edinta PAS, Maia Sandu, 卯l va ac葲iona 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare. Asta dup膬 ce primarul de Orhei a scris, pe pagina sa de Facebook, c膬 Vlad Filat i-ar fi More 禄

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi葯in膬u: Plahotniuc are protec葲ie de la Bucure葯ti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N膬stase, proasp膬tul c芒葯tig膬tor al Prim膬riei Chi葯in膬u, acuz膬 serviciile secrete rom芒ne葯ti 葯i autorit膬葲ile de la Bucure葯ti c膬-l ap膬r膬 pe controversatul Vladimir More 禄

Europa Libera | Andrei N膬stase: 鈥濶u vom face niciodat膬 alian葲膬 cu Plahotniuc鈥(VIDEO)

Platforma DA respinge orice alian葲膬 dup膬 alegerile generale cu Partidul Democrat, pe care noul primar al Chi葯in膬ului Andrei N膬stase l-a comparat cu Mafia. 脦ntr-un interviu pentru radio Europa Liber膬, N膬stase a acuzat More 禄

Adevarul.md : Limba rus膬 nu va mai avea statut de limb膬 de comunicare interetnic膬 卯n Moldova. CC a admis par牛ial sesizarea PL

Curtea Constitu牛ional膬 a admis par牛ial sesizarea deputa牛ilor liberali, care pretind c膬 obligativitatea utiliz膬rii limbii ruse, dar 艧i traducerea documentelor 艧i actelor publice 卯n aceast膬 limb膬 ar contraveni Constitu牛iei. Decizia a fost pronun牛at膬 More 禄

Vitalie Ciobanu | Jurnal.md : Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥

Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥. Este vorba de ascensiunea politic膬 stupefiant膬 a unui fost bancher, faimos 卯n toat膬 葲ara ca principal acuzat More 禄

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, 葲i se preg膬te葯te ceva!

Ceban, lider ne卯nsc膬unat al sociali葯tilor na葲ionali 葯i pro-europeni. A trecut du葯ul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. De altfel singura r膬mas膬 s膬 dispute 葯i un tur doi. 葮i ne-am obi葯nuit More 禄

JurnalTV.md : “Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, 卯n care figureaz膬 cu nume diferite. Are prieteni cu influen牛膬, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele 鈥瀗egru鈥. Este campion mondial la kickboxing. Mini葯trii 卯i z芒mbesc 卯n More 禄

 

Category Archives: Moldova

Cum arat膬 葯i ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de m芒ine. 脦n afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital膬 sunt cele mai lungi 葯i m膬soar膬 32 de centimetri. Acestea sunt at芒t 卯n limba rom芒n膬, c芒t 葯i 卯n rus膬 葯i con葲in numele celor 11 candida葲i care vor s膬 ajung膬 la c芒rma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: 鈥濱deea unei na葲iunii civice moldovene葯ti este o copil膬rie鈥

Despre miza alegerilor locale 葯i perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistrean膬, despre 卯nt芒lnirea Merkel-Putin de la Soci – o discu葲ie cu Iulian Chifu, analist de politic膬 extern膬 rom芒n, fost consilier preziden葲ial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liber膬: Pornim aceast膬 discu葲ie, 卯ntreb芒ndu-v膬 dac膬 葯i aceste alegeri locale au o miz膬 geopolitic膬?

Iulian Chifu: 鈥濷fff! Chiar dac膬 卯n primul tur s膬 zicem c膬 e o chestiune care nu se revede, miza politic膬 nu are cum s膬 lipseasc膬, iar mobilizarea nici nu se poate face 卯n Chi葯in膬u, ca 葯i 卯n Republica Moldova ca atare, f膬r膬 aceast膬 miz膬 geopolitic膬. Toate tentativele de a face nara葲iuni alternative n-au dat niciodat膬 rezultate, mai mult sunt multe dintre nara葲iunile alternative care deja s-au uzat p芒n膬 s膬 ajung膬 s膬 produc膬 un efect. Deci, cred c膬 卯n continuare Chi葯in膬ul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu component膬 geopolitic膬 masiv膬, mai ales acum c芒nd polarizarea 卯n raporturile cu Federa葲ia Rus膬 s-a produs 卯n termeni at芒t de acu葲i.鈥

Europa Liber膬: Politicienii sunt 卯nvinui葲i c膬 ei fac jocul 葯i polarizeaz膬 societatea 卯ntre cei care ar 卯mbr膬葲i葯a op葲iunea estic膬 葯i cei care 卯葯i v膬d viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie s膬 se 卯nt芒mple 卯n r芒ndul clasei politice ca s膬 se schimbe aceast膬 percep葲ie c膬 politicianul nu neap膬rat vrea s膬 manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: 鈥濸oliticianul nu poate face nimic altceva dec芒t 卯i arat膬 sondajele de opinie, respectiv popula葲ia c膬reia i se adreseaz膬. Nu putem s膬 vorbim 卯n al葲i termeni odat膬 ce la nivelul Republicii Moldova avem un pre葯edinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibi葲ionist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de aceast膬 orientare a sa 葯i o guvernare declarat膬 pro-european膬, care face caz pe partea cealalt膬 de propria sa orientare. Nu e o chestiune 卯ns膬 a politicienilor. Dac膬 ei ar merge pe o tem膬 chiar polarizant膬, care nu ar fi 卯n interiorul profund al popula葲iei, aceast膬 tem膬 n-are cum s膬 prind膬. Este exact chestiunea de baz膬 a diferen葲ei dintre rom芒n 葯i moldovean, vorbitor de limb膬 rom芒n膬 sau a葯a-numit膬 moldoveneasc膬. Evident c膬 o asemenea dihotomie nu poate fi utilizat膬 de un politician, dac膬 ea nu are r膬d膬cini ad芒nci, cel pu葲in pe o mas膬 critic膬 din societate, iar un salt este 葯i, a葯 spune eu, iluzoriu. Ideea unei construc葲ii a unei ipotetice societ膬葲i civile moldovene葯ti sau a na葲iunii civice moldovene葯ti este o copil膬rie; am v膬zut-o 卯n decursul a treizeci de ani.鈥

Moldpres.md: Patru ani de c膬l膬torii f膬r膬 vize 卯n Uniunea European膬 pentru cet膬牛enii Republicii Moldova

Chi艧in膬u, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se 卯mplinesc patru ani din momentul liberaliz膬rii regimului de vize cu Uniunea European膬. Posibilitatea de a c膬l膬tori f膬r膬 vize o au 卯n prezent 2.114.321 de cet膬牛eni, de葲in膬tori de pa葯apoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet膬牛eni din regiunea transnistrean膬, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres膬 al MAEIE.

Regimul f膬r膬 vize, prin libertatea de circula葲ie, a oferit posibilit膬葲i noi pentru contacte 卯ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt膬 durat膬, precum 葯i pentru vizitarea rudelor 葯i prietenilor, inclusiv din diaspor膬, ceea ce a reprezentat o adev膬rat膬 consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima 葲ar膬 a Parteneriatului Estic care a ob葲inut regimul f膬r膬 vize cu Uniunea European膬. Pe parcursul acestor patru ani, autorit膬葲ile moldovene葯ti au 卯mp膬rt膬葯it cu 牛膬rile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien葲a acumulat膬 葯i bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f膬r膬 vize cu Uniunea European膬 s-a caracterizat prin cre艧terea constant膬 a num膬rului de cet膬葲eni care au beneficiat de aceast膬 facilitate. Astfel, c膬tre sf芒r艧itul primului an de implementare, 卯n spa葲iul Schengen au c膬l膬torit 241.415 de cet膬葲eni moldoveni, de葲in膬tori de pa葯apoarte cu date biometrice; c膬tre sf芒r葯itul celui de-al doilea an num膬rul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total膬 ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ 馃棧MAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md Financiarul.md National.md
Capitala.md Gazeta.md Natiunea.md
Cotidian.md Informatia.md OraLocala.md
Cugetul.md Jurnalul.md Plaiul.md
Cuvantul.md Meridian.md PlaiulOrheian.md
Desteptarea.md Moldoveanca.md Puterea.md
Dreptatea.md Moldoveanul.md Sportul.md

VIDEO // Militarii moldoveni, 卯n drum spre Centrul de Instruire Babadag din Rom芒nia

Un contingent de militari ai Armatei Na牛ionale va participa, 卯n perioada 11-17 februarie, la exerci牛iul multina牛ional 鈥濸latinum Eagle 18.1鈥, la Centrul de Instruire Babadag, Rom芒nia, scrie 卯ntr-un comunicat al Ministerului Ap膬r膬rii. Ministerul Ap膬r膬rii a posta un video din care se vede cum o coloan膬 de tehnic膬 militar膬 se deplaseaz膬 spre la Centrul de Instruire Babadag, Rom芒nia.

Amintim c膬 contingentul, constituit din 60 de ofi牛eri, subofi牛eri, sergen牛i聽艧i聽solda牛i din Brigada de infanterie motorizat膬 鈥淒acia鈥 din Cahul 艧i Batalionul 22 de men牛inere a p膬cii din Chi艧in膬u, se va antrena 卯mpreun膬 cu militari din Bulgaria, Georgia, Rom芒nia, Ucraina 艧i SUA.

Scopul exerci牛iului este cre艧terea interoperabilit膬牛ii 卯ntre for牛ele participante, men牛inerea capabilit膬牛ii de instruire 卯n comun, precum 艧i dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooper膬rii militare multina牛ionale.

House of cards. Furtul miliardului din Republica Moldova – o afacere de stat

Unul dintre reperele 卯n jurul c膬ruia ar trebui s膬 pivoteze disputa politic膬, economic膬 艧i social膬 din R. Moldova, 卯n perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie 2018 este a艧a numitul 鈥瀎urt al miliardului鈥 (卯n realitate, vom vedea, sumele sunt mult mai mari). De la dispari牛ia banilor au trecut circa patru ani, timp 卯n care autorit膬牛ile nu au oferit dovezi credibile c膬 identificarea vinova牛ilor este o preocupare major膬. Dimpotriv膬.
Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu, Petri艧or Peiu* Ast膬zi, suntem 卯n faza 卯n care nimeni din aparatul de stat (demnitari, func牛ionari ai B膬ncii Na牛ionale a Moldovei etc.) nu este inculpat 卯n ceea ce prive艧te dispari牛ia banilor din republic膬, premierul 卯n timpul c膬ruia au plecat banii este cooptat din nou la guvernare (!), al doilea raport al Companiei Kroll 卯ns膬rcinat膬 cu identificarea traseului banilor (ap膬rut 卯n decembrie 2017) nu este publicat dec芒t 卯n sintez膬, 艧i acesta doar 卯n limbile rus膬 艧i englez膬. Mai mult, asist膬m la declara牛ii care, 卯n alte state, ar genera demisii. Pe 21.12.2017, Banca Na牛ional膬 a Moldovei (BNM) public膬 doar o sintez膬 (艧i aceasta doar 卯n limba englez膬, ceea ce mai ales 卯n R. Moldova afecteaz膬 grav dezbaterea public膬) a investiga牛iei fraudei bancare realizat膬 de companiile Kroll 艧i Stepton & Johnson.
脦n acela艧i timp, BNM spune explicit c膬 鈥濶iciun demnitar sau oficial nu a avut acces la raportul propriu-zis鈥. Dup膬 nici o s膬pt膬m芒n膬 de la publicare sintezei pe site, se pare c膬 oficialii au avut acces la sintez膬. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, confruntat cu 卯ntreb膬ri publice legate de faptul c膬 Raportul nu este dat publicit膬牛ii, face o declara牛ie halucinant膬 din care reiese c膬 艧tia foarte bine numele din Raportul Kroll 2: 鈥濪ac膬 ar fi acum s膬 facem publice toate numele care se g膬sesc 卯n acel raport… eu v膬 asigur c膬 90% din acele nume sunt oameni absolut one艧ti, dar pur 艧i simplu au fost 卯n acest circuit. Iat膬 de ce nu pot fi f膬cute publice aceste nume…鈥.
Declara牛ie 艧ocant膬! Ulterior 卯艧i cere scuze pentru declara牛ie, f膬r膬 s膬 fie 卯ns膬 conving膬tor, 艧i interoga牛iile r膬m芒n: Cine, la Chi艧in膬u, a avut interesul ca discu牛ia despre Kroll 2 s膬 fie pus膬 卯n surdin膬. de艧i este o chestiune axial膬 卯n perspectiva evolu牛iilor recente 艧i viitoare ale Republicii Moldova? Vom 卯ncerca 卯n acest material s膬 deslu艧im i牛ele unei afaceri dubioase, aproape neverosimile, 艧i care ast膬zi, 卯n an electoral 卯n statul vecin, se dore艧te uitat膬 de prea mult膬 lume. O afacere 卯n care cet膬牛enii din st芒nga Prutului au pierdut mai bine de 1 miliard de dolari 艧i 卯n care statul Republica Moldova este, deopotriv膬, c膬l膬u (implicat) 艧i victim膬 (asumat膬).

Moldova my love !

Premii pentru cei mai buni jurnali艧ti ai anului 2017

ei mai buni jurnali艧ti ai anului 2017 au fost premia牛i joi seara, 14 decembrie, la Gala anual膬 de decernare a premiilor a Clubului de pres膬 din Chi艧in膬u, organizat膬 de Centrul pentru Jurnalism Independent 艧i Comitetul pentru Libertatea Presei, transmite IPN.

Printre premian牛i se num膬r膬 Elena Cioina de la platforma E-Sanatate, care a fost premiat膬 pentru editorialul despre cancerul la s芒n. La categoria Jurnalism de investiga牛ie au fost acordate dou膬 premii 鈥 unul a ajuns la Ziarul de Gard膬 pentru abordarea temelor de interes public major 艧i altul la jurnalistul Iurie Sandu牛a de la RISE Moldova pentru investiga牛ia 鈥濬abricat 卯n Parlament鈥. La categoria reportaj TV, de asemenea, au fost acordate dou膬 premii.
Unul a ajuns la jurnalista Liuba 艦evciuc de la RISE Moldova pentru investiga牛ia 鈥濫duca牛ie prin violen牛膬鈥 艧i altul la jurnalistul Alexandru Popescu de la Radio Europa liber膬 pentru seria de reportaje 鈥濺om芒nia 鈥 10 ani pe harta UE鈥. La categoria Reportaj presa scris膬 a fost desemnat膬 卯nving膬toare Natalia Patru艧evici de la ziarul SP B膬l牛i. Proiectul special 鈥濶u se va 卯ntoarce nimeni 艧i niciodat膬鈥攁ici v膬 vor putrezi oasele鈥 despre deporta牛ii din Moldova 卯n perioada sovietic膬, realizat de Portalul Newsmaker.md a fost premiat la categoria Reportaj multimedia. La categoria Fotoreportaj a fost premiat proiectul 鈥濺芒ul Nostru鈥, realizat de Andrei Moraru, Asocia牛ia reporterilor 鈥濷ameni 艧i kilometri鈥.

Un vame艧, un poli牛ist de frontier膬 艧i doi 艧oferi de autocare, trimi艧i 卯n judecat膬 pentru corup牛ie la Postul Vamal Otaci

Un inspector superior al Biroului vamal Briceni, unul din cadrul Unit膬牛ii de control al Frontierei al SPF Otaci, precum 艧i doi 艧oferi de autocare vor ap膬rea pe banca acuza牛ilor.聽Cauza penal膬 卯n privin牛a inculpa牛ilor a fost finalizat膬 艧i trimis膬 卯n judecat膬.

Inspectorii sunt 卯nvinui牛i de corupere pasiv膬, iar 艧oferii de corupere activ膬.

To牛i patru au fost re牛inu牛i 卯n luna octombrie a anului trecut, la Postul Vamal Otaci. Temei pentru declan艧area respectivului proces penal a servit adresarea conducerii Serviciului Vamal care reclama presupuse ac牛iuni coruptibile 卯n r芒ndul angaja牛ilor respectivului Post Vamal.

Potrivit procurorilor, 艧oferii acumulau bani de la pasageri pentru a urgenta trecerea controlului vamal 艧i a punctelor de trecere a frontierei at芒t pe sensul de intrare, c芒t 艧i pe cel de ie艧ire. Mai exact, ace艧tia primeau c芒te 10 lei pentru fiecare pasager transportat, plus 50 lei pentru autocar, suma de 1.200 lei pentru a nu interveni cu un control suplimentar, pentru a favoriza 艧i a autoriza trecerea persoanelor aflate 卯n autocar 艧i a m膬rfurilor transportate 卯n acest autocar peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin Postul vamal Otaci.

Schema ilegal膬 func牛iona pe parcursul anului 2016 – 2017, zilnic fiind acumulate sume de bani de la persoanele care traversau postul vamal men牛ionat supra. 脦n cadrul perchezi牛iilor corporale, la poli牛istul de frontier膬 au fost depista牛i 1.000 de lei, iar asupra colaboratorului vamal 鈥 1.200 de lei. 脦n privin牛a 卯nvinui牛ilor a fost aplicat膬 m膬sura preventiv膬 – obligarea de a nu p膬r膬si 牛ara.

TOP B膫NCI COMERCIALE, DUP膫 VALOAREA PROFITULUI 脦NREGISTRAT

B膬ncile comerciale din Republica Moldova a 卯nregistrat pe parcursul anului trecut un profit de 1,466 miliarde de lei.

Mai mult de o treime din valoarea acestuia a fost ob葲inut de banca comercial膬聽Moldova Agroindbank聽(403 milioane de lei), fiind urmat膬 de聽Mobiasbanc膬 Groupe Societe Generale(325,06 milioane de lei),聽Moldindconbank聽(268,89 milioane de lei) 葯i聽Victoriabank聽(220,87 milioane de lei). 脦n total, aceste patru institu葲ii financiare au adunat peste 80 % din total profit 卯nregistrat pe sectorul bacar – 1,22 miliarde de lei.

Profitul b膬ncilor comerciale 卯n anul 2016聽(lei)

DIMENSIUNE

Dup膬 rezultate, 葯i dimensiuni. Datele B膬ncii Na葲ionale a Moldovei arat膬 c膬 Moldova Agroindbank se poate l膬uda 葯i cu cel mai mare num膬r de filiale deschise pe teritoriul Republicii Moldova, dar 葯i cu cea mai numeroas膬 echip膬.

TOP 3 b膬nci comerciale dup膬 num膬rul de angaja葲i:

  1. BC 鈥濵OLDOVA – AGROINDBANK鈥 S.A.聽–聽 1827 angaja葲i
  2. BC 鈥濵oldindconbank鈥 S.A.聽– 1465 angaja葲i
  3. B.C. 鈥濾ICTORIABANK鈥 S.A.聽– 1291 angaja葲i

TOP 3 b膬nci comerciale dup膬 num膬rul de filiale:

  1. BC 鈥濵OLDOVA – AGROINDBANK鈥 S.A.聽 – 66
  2. BC 鈥濵oldindconbank鈥 S.A. –聽63
  3. BC 鈥濵OBIASBANCA – Groupe Societe Generale鈥 S.A.聽–聽53

Top 3 b膬nci comerciale dup膬 num膬rul de agen葲ii:

  • BC 鈥濵oldindconbank鈥 S.A.聽– 132
  • BC 鈥濵OLDOVA – AGROINDBANK鈥 S.A.聽–聽 115
  • 鈥濬inComBank鈥 S.A.聽– 82