Radio 鈥濫uropa Liber膬鈥 angajeaz膬 jurnalist/jurnalist膬 social media

Pozi葲ie: jurnalist/膬 pentru componenta social media (o pozi葲ie pentru limba rom芒n膬 葯i o pozi葲ie pentru limba rus膬), contract pe o durat膬 de minimum doi ani, cu o perioad膬 de prob膬 de dou膬 More 禄

Shor e pe topoganul spre pu葯c膬rie. Deschide.md : 葮edin葲膬 productiv膬 卯n Dosarul 葮or, 7 martori i-au confirmat vinov膬葲ia. C芒nd va fi urm膬toarea 葯edin葲膬?

葮edin葲膬 productiv膬 卯n dosarul Shor. Ast膬zi au fost audiati 7 martori ai acuz膬rii – 4 contabili (care au primit parolele 葯i semn膬turile digitale ale companiilor care au fost folosite la fraudarea sistemului More 禄

Cotidianul.md : Jurnalista atacat膬 de Marina Tauber, despre ce se 卯nt芒mpl膬 la Orhei: Autorit膬葲ile 葯tiu, dar nu reac葲ioneaz膬

脦n administra葲ia ora葯ului Orhei se 卯nt芒mpl膬 o serie de lucruri anormale, care sunt cunoscute de autorit膬葲ile centrale, dar trecute cu vederea, acuz膬 Tatiana Dhamanov, jurnalista de la un post local de radio More 禄

TV8.md | CV-ul 葯i averea judec膬toarei care l-a lipsit pe N膬stase de mandat. So葲ul magistratei e ofi葲er SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar膬 pentru care aceast膬 judec膬toare TREBUIE s膬 fac膬 pu葯c膬rie”

Judec膬toarea Rodica Berdilo, cea care cu c芒teva minute 卯n urm膬 a luat o hot膬r芒re prin care nu confirm膬 legalitatea alegerilor 葯i, respectiv, declar膬 nevalid mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, are More 禄

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” 馃槧. Decizie 葯oc ! Alegerile din Chi葯in膬u, invalidate de instan葲膬

Decizie 葯ocant膬 卯n Republica Moldov膬: Alegerile din Chi葯in膬u, c芒葯tigate de pro-europeanul Andrei N膬stase, au fost invalidate de instan葲膬! Judec膬toria Chi葯in膬u NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N膬stase, informeaz膬 Realitatea More 禄

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie 鉁 Ast膬zi ei au scuipat 艧i au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r膬mas de pre牛 – votul nostru

Pre艧edina PAS, Maia Sandu, sus牛ine c膬 鈥瀓usti牛ia controlat膬 de Plahotniuc a luat cea mai criminal膬 decizie la adresa democra牛iei din Moldova鈥 c芒nd a decis mar牛i, 19 iunie, s膬 nu valideze rezultatul alegerilor More 禄

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

鈥14 noiembrie 2014. Centrul ora葯ului Moscova, Federa葲ia Rus膬. Un b膬rbat bine f膬cut, cu siluet膬 de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen葲i imense. 脦n gen葲i erau 17,5 milioane de dolari. Era doar More 禄

袨褋褍卸写械薪 袠谢邪薪 楔芯褉 褍谐褉芯卸邪械褌 ! 袠谢邪薪 楔芯褉 锌芯写邪械褌 褋械屑褜 懈褋泻芯胁褘褏 蟹邪褟胁谢械薪懈泄 锌褉芯褌懈胁 袦邪泄懈 小邪薪写褍

袠褋褌芯褉懈褟 褋 胁蟹邪懈屑薪褘屑懈 芯斜胁懈薪械薪懈褟屑懈 谢懈写械褉邪 „袩邪褉褌懈懈 楔芯褉” 袠谢邪薪邪 楔芯褉邪, 懈 谢懈写械褉邪 袩袛小 袦邪泄懈 小邪薪写褍 锌芯谢褍褔懈谢邪 褋胁芯械 锌褉芯写芯谢卸械薪懈械. 袙 芯褌胁械褌 薪邪 蟹邪褟胁谢械薪懈械 袦邪泄懈 小邪薪写褍 芯 褌芯, 褔褌芯 芯薪邪 锌谢邪薪懈褉褍械褌 锌芯写邪褌褜 薪邪 楔芯褉邪 胁 More 禄

TV8.md VIDEO/ Maia Sandu vrea s膬-l dea 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare: 鈥濵i-am c芒葯tigat 卯ntotdeauna banii cinstit鈥

Pre葯edinta PAS, Maia Sandu, 卯l va ac葲iona 卯n judecat膬 pe Ilan 葮or pentru def膬imare. Asta dup膬 ce primarul de Orhei a scris, pe pagina sa de Facebook, c膬 Vlad Filat i-ar fi More 禄

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi葯in膬u: Plahotniuc are protec葲ie de la Bucure葯ti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N膬stase, proasp膬tul c芒葯tig膬tor al Prim膬riei Chi葯in膬u, acuz膬 serviciile secrete rom芒ne葯ti 葯i autorit膬葲ile de la Bucure葯ti c膬-l ap膬r膬 pe controversatul Vladimir More 禄

Europa Libera | Andrei N膬stase: 鈥濶u vom face niciodat膬 alian葲膬 cu Plahotniuc鈥(VIDEO)

Platforma DA respinge orice alian葲膬 dup膬 alegerile generale cu Partidul Democrat, pe care noul primar al Chi葯in膬ului Andrei N膬stase l-a comparat cu Mafia. 脦ntr-un interviu pentru radio Europa Liber膬, N膬stase a acuzat More 禄

Adevarul.md : Limba rus膬 nu va mai avea statut de limb膬 de comunicare interetnic膬 卯n Moldova. CC a admis par牛ial sesizarea PL

Curtea Constitu牛ional膬 a admis par牛ial sesizarea deputa牛ilor liberali, care pretind c膬 obligativitatea utiliz膬rii limbii ruse, dar 艧i traducerea documentelor 艧i actelor publice 卯n aceast膬 limb膬 ar contraveni Constitu牛iei. Decizia a fost pronun牛at膬 More 禄

Vitalie Ciobanu | Jurnal.md : Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥

Am asistat zilele trecute la un nou episod penibil din telenovela romantic膬 鈥濱nima lui Shor鈥. Este vorba de ascensiunea politic膬 stupefiant膬 a unui fost bancher, faimos 卯n toat膬 葲ara ca principal acuzat More 禄

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, 葲i se preg膬te葯te ceva!

Ceban, lider ne卯nsc膬unat al sociali葯tilor na葲ionali 葯i pro-europeni. A trecut du葯ul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim膬ria Chi葯in膬u. De altfel singura r膬mas膬 s膬 dispute 葯i un tur doi. 葮i ne-am obi葯nuit More 禄

JurnalTV.md : „Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, 卯n care figureaz膬 cu nume diferite. Are prieteni cu influen牛膬, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele 鈥瀗egru鈥. Este campion mondial la kickboxing. Mini葯trii 卯i z芒mbesc 卯n More 禄

Adevarul.md | 鈥濾oi c芒艧tiga ora艧 dup膬 ora艧, sat dup膬 sat鈥. Ilan 艦or comenteaz膬 solicitarea PAS privind anularea rezultatului alegerilor din Jora de Mijloc

Primarul de Orhei, Ilan 艦or, condamnat de prima instan牛膬 la 艧apte ani 艧i jum膬tate de 卯nchisoare pentru sp膬lare de bani 艧i escrocherie 卯n propor牛ii deosebit de mari, a reac牛ionat la solicitarea PAS, More 禄

10TV.md / Sute de ma艧ini spre Bucure艧ti! Moldova cere infrastructur膬 care s膬 o scoat膬 din izolare

Sute de ma艧ini de mare tonaj, dar 艧i autoturisme au plecat 卯n convoi dinspre Moldova spre Bucure艧ti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou膬 mari proiecte de autostrad膬 pentru Moldova: More 禄

Adevarul.md | Analiz膬 realizat膬 de Dan Dungaciu : Pentru Chi艧in膬u, Rom芒nia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o 卯n The Guardian. Cu subiect 艧i predicat. Pentru guvernul de la Chi艧in膬u, Unirea cu Rom芒nia este exclus膬. Sigur, to牛i 艧tiau asta, chiar 艧i cei care se pref膬ceau c膬 More 禄

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

Moldova鈥檚 government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said Moldova鈥檚 place was as a sovereign state, More 禄

10TV.md : Comisia European膬 spune ADIO limbii 鈥瀖oldovene葯ti鈥! 脦n Moldova limba de stat este rom芒na

Un europarlamentar rom芒n, Andi Cristea, a cerut Pre葯edintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene葯ti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec葲iunea dedicat膬 Consult膬rii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat More 禄

 

Category Archives: Moldova

Ziare.com | Republica Moldova: sfarsitul istoriei de Petrisor Peiu, analist

Programata sa devina un succes al proiectului a-national, Republica Moldova s-a transformat din ce in ce mai mult in cel mai autentic esec: economia a ramas rudimentara, cetatenii au saracit de tot, o treime din populatie a plecat de acasa la munca in strainatate, puterea a fost confiscata de un autocrat incapabil, iar democratia a murit.

Singurul lucru care mai leaga inca teritoriul dintre Prut si Nistru de Europa este incapatanarea Bucurestiului de a forta un destin european pentru cateva sute de politicieni care dispretuiesc tot ceea ce reprezinta Europa.

Totul aici sta sub semnul unei esec, unic prin amploare si generalizare pe continentul european.

Aflata undeva intre pozitiile 130 si 140 in clasamentul mondial al performantei economice (dupa criteriul PIB/locuitor, metodologia PPP, a preturilor comparabile), strivita in respectivul clasament intre Samoa si Tonga, Republica Moldova (5.660 USD/locuitor) a pierdut contactul cu plutonul fostelor republici sovietice din grupul GUAM (Georgia-Ucraina-Armenia-Moldova), devansata fiind de Ucraina (8320USD/locuitor, pozitia 118 pe glob), de Armenia (8.640 USD/locuitor, pozitia 114 pe glob) si de Georgia (10.000 USD/locuitor, pozitia 108 pe glob).

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Belarus sfideaza intreg grupul GUAM de pe pozitia 72 pe glob, cu peste 18.000 USD/locuitor, iar Bulgaria (cea mai „slaba” tara din Uniunea Europeana) se afla departe, pe locul 64, cu peste 20.000 USD/locuitor! Ce sa mai spunem de Romania, care cu cei 24.500 USD/locuitor a ajuns pana pe pozitia 60 pe glob.

Republica Moldova a ajuns, astfel, dupa aproape trei decenii de existenta independenta, codasa Europei, cel mai sarac coltisor al continentului… Defictul comercial este aproape o treime din PIB (2,5 miliarde USD deficit la un PIB cam de 7 miliarde USD), iar valoarea datoriei catre furnizorul de gaze, Gazprom, este egala cu valoarea PIB-ului (aproape 7 miliarde USD)!

Dezastrul a devenit noua normalitate in Republica Moldova: desi ziarele si televiziunile se intrec in a raporta noi si noi „realizari” ale economiei, increderea populatiei in asemenea stiri este atat de mare incat o treime dintre cetateni au plecat deja in strainatate, iar sondajele indica faptul ca 54% dintre cei ramasi planuiesc sa plece si ei. Sa nu uitam ca brandul „Republica Moldova” este atat de puternic incat 30% din cetateni (cam 1 milion de oameni) si-au luat cetatenia altui stat (Romania, unde, e drept, acestia nu sunt chiar straini).

Democratia a disparut cu totul de la Chisinau, la propriu. Din patru in patru ani se organizeaza alegeri, al caror rezultat nu mai conteaza: practic se aleg niste oameni care apoi sunt cumparati sau santajati de catre capetenia republicana in vederea deturnarii sensului votului popular.

Anticoruptia.md | Procuratura Anticorup葲ie: 鈥濭acikevici, Platon, Filat 葯i 葮or, marii beneficiari ai fraudei bancare鈥

Marii beneficiari ai fraudei bancare se 卯mpart 卯n dou膬 grupuri – primul e format din antreprenori 葯i membri ai Consiliului de Administrare al B膬ncii de Economii, 卯n frunte cu Gacikevici, iar al doilea este reprezentat de Veaceslav Platon, Vlad Filat 葯i Ilan 葮or. Despre asta au anun葲at miercuri, 13 iunie, procurorul general Eduard Harunjen, 葯eful Centrului Na葲ional Anticorup葲ie (CNA), Bogdan Zumbreanu, 葯i adjunctul procurorului-艧ef al Procuraturii Anticorup牛ie, Adriana Be葲i葯or. Ace葯tia au prezentat Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca Social膬 (BS), Banca de Economii (BEM) 葯i Unibank (UB). P芒n膬 la aceast膬 or膬, potrivit lor, ofi葲erii CNA 葯i procurorii Anticorup葲ie au descoperit peste 90% din schema prin care a fost realizat膬 frauda bancar膬 care a prejudiciat statul cu 13,34 de miliarde de lei, majoritatea beneficiarilor finali fiind deja identifica葲i. Potrivit lor, 卯n prezent au loc ac葲iuni inclusiv peste hotarele 葲膬rii, pentru identificarea bunurilor celor care au beneficiat de pe urma prejudicierii celor trei b膬nci.

Potrivit lui Eduard Harunjen, p芒n膬 卯n prezent ofi葲erii CNA 葯i procurorii Anticorup葲ie au instrumentat peste 200 de cauze penale, majoritatea dintre care sunt finalizate sau se afl膬 la ultima faz膬 a urm膬ririi penale.

Valoarea mijloacelor spre recuperare de c膬tre Banca Na葲ional膬 a Moldovei (BNM) ca rezultat al lichid膬rii BEM, BS 葯i UB constituie 2,6 miliarde de lei, conform Adrianei Be葲i葯or. Este vorba despre bunurile imobile gajate de companiile care au beneficiat de credite de la cele trei b膬nci. P芒n膬 卯n prezent, din mijloacele fixe au fost recuperate 477 de milioane de lei sau 3,5% din suma prejudiciului cauzat statului.

Alte 10,7 miliarde abia urmeaz膬 s膬 fie recuperate. 鈥濸rocuratura Anticorup葲ie a expediat 卯n instan葲a de judecat膬 cauze penale cu identificarea beneficiarilor finali, 卯n cadrul c膬rora a fost deja investigat cu certitudine un prejudiciu de 5,6 miliarde de lei. Actualmente, alte 43 de cauze penale se afl膬 la faza urm膬ririi penale, 卯n care se investigheaz膬 suma prejudiciului de patru miliarde de lei, 卯n cadrul c膬rora sunt deja identificate persoane. 脦n acela葯i timp, un miliard 60 de miloane de lei este suma prejudiciului pe cauze aflate la faza urm膬ririi penale 卯n cadrul c膬rora abia urmeaz膬 a fi identifica葲i beneficiarii finali鈥, a declarat Adriana Be葲i葯or.

Deschide.md : Guvernul avizeaz膬 negativ ini葲iativa lui Dodon. Drapelul ro葯u cu cap de bour nu va fi legalizat

Guvernul nu a acceptat 卯n vederea legaliz膬rii drapelul ro艧u cu cap de bour, ini牛iativ膬 venit膬 din partea pre艧edintelui Igor Dodon. Ministerul Justi牛iei 艧i Academia de 艦tiin牛e a Moldovei au explicat c膬 sub un asemenea drapel, la 12 septembrie 1485, la Colomeea, 艦tefan cel Mare s-a „umilit” 卯n fa牛a regelui Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello, 卯n vana speran牛膬 c膬 va fi ajutat 卯n lupta sa 卯mpotriva turcilor.

鈥濧utorii au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care 艦tefan cel Mare, 卯n ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu fa牛膬 de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello. Termenul omagiu 卯nseamn膬 semn de respect sau de admira牛ie fa牛膬 de cineva, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medieval膬, termenul 卯n cauz膬 reprezint膬 jur膬m芒ntul de devotament al unui vasal fa牛膬 de suveranul s膬u. Prin depunerea de omagiu, 卯n 1485, c膬tre regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, 艦tefan cel Mare, urm膬rind scopul de a 卯ncheia o alian牛膬 militar膬, a efectuat o ac牛iune ce 卯i altera (diminua) demnitatea de conduc膬tor al Principatului Moldovei – stat suveran 艧i independent pe arena politic膬 a Europei. Dar s-a umilit 卯n fa牛a regelui polonez cu speran牛a c膬 acesta 卯l va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci ora艧ele Chilia 艧i Cetatea Alb膬, ocupate de otomani 卯n 1484鈥, se arat膬 卯n Nota Academiei de 葮tiin葲膬 a Moldovei.

A.艦.M. mai precizeaz膬 c膬 鈥濺egele Kazimir al IV-lea nu 艧i-a 卯ndeplinit promisiunile 艧i nu a venit 卯n ajutorul lui 艦tefan cel Mare pentru a-l sus牛ine la eliberarea Chiliei 艧i a Cet膬牛ii Albe鈥.

鈥濸rin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a 卯n艧elat pe domnitorul Moldovei鈥, concluzioneaz膬 A葮M.

Av芒nd 卯n vedere aceste date, steagul ro葯u cu cap de bour nu a fost acceptat pentru legalizare.

Potrivit Academiei, 卯n calitate de 鈥瀌rapel-simbol al lui 艦tefan cel Mare, ar putea fi adoptat drapelul sub flamura c膬ruia viteazul domnitor a ob牛inut victoria 卯n b膬t膬lia de la Baia, 卯n 1467, sau drapelul ce a 卯nsufle牛it o艧tenii Principatului 艧i alia牛ii s膬i la distrugerea o艧tirii de 120 000 de solda牛i ai Imperiului Otoman, 卯n lupta de la Vaslui din 1475鈥.

Amintim c膬 Dodon a depus o ini葲iativ膬 legislativ膬 care prevede ca drapelul ro葯u cu cap de bour s膬 fie recunoscut 葯i arborat obligatoriu de c膬tre toate institu葲iile publice.

Europa Libera : Ar putea Chi葯in膬ul s膬 scoat膬 pa葯apoarte moldovene葯ti la v芒nzare?

O ini葲iativ膬 parlamentar膬 cu multe semne de 卯ntrebare, 卯ntre scandal 葯i lingvistic膬.

Cet膬葲enia 葯i pa葯apoartele moldovene vor putea fi ob葲inute mai u葯or 葯i aproape confiden葲ial de c膬tre str膬inii care investesc 卯n R. Moldova, potrivit unor amendamente legislative ini葲iate recent. Amendamentele 卯nc膬 nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecin葲e politice: pre葯edintele Comisiei securitate na葲ional膬, ap膬rare 葯i ordine public膬 a Parlamentului, liberalul Roman Bo葲an 葯i-a dat demisia din fruntea comisiei 卯n semn de protest. De ce este at芒t de scandaloas膬 aceast膬 ini葲iativ膬?

Unul din amendamentele propuse de un grup de deputa牛i din Partidul Democrat de guvern膬m芒nt 卯nlocuie艧te 卯n legea veche 鈥5.000 de persoane鈥 cu o alt膬 sintagm膬 鈥 鈥5.000 de solicitan牛i鈥, ceea ce 卯nseamn膬 c膬 num膬rul poten牛ialilor beneficiari se extinde, 卯n contradic牛ie cu ideea ini牛ial膬 de a nu oferi cet膬葲enia moldoveneasc膬 prea multor persoane.

Sergiu S卯rbu, deputatul care a formulat al膬turi de al牛i c膬牛iva democra牛i amendamentul, spune c膬, de fapt, legea 卯i avea 卯n vedere de la bun 卯nceput pe solicitan牛ii primari – 卯n num膬r de 5.000 – 艧i c膬 modificarea nu este dec芒t o simpl膬 corec牛ie lingvistic膬:

鈥濪e fapt, am venit doar cu aceast膬 rectificare, ca s膬 atragem c芒t mai multe investi牛ii. Pentru c膬 introducem un lucru nou: nu doar solicitantul primar va fi obligat s膬 fac膬 aceste investi牛ii, ci 艧i membrii familiilor lui.鈥

O alt膬 modificare din cele trei 牛ine de cunoa艧terea limbii rom芒ne 艧i a constitu牛iei. Solicitan牛ii nu vor mai fi supu艧i unui test 卯n acest sens, a艧a cum se prezum膬 c膬 ar fi fost, 卯n baza textului ini牛ial al legii. 艦i de aceast膬 dat膬, explica牛ia autorit膬葲lor e c膬 la mijloc ar fi o eroare ini牛ial膬:

鈥濩um po牛i s膬 ceri milioane investi牛ii, dar s膬 nu le accep牛i p芒n膬 el nu 卯nva牛膬 limba acelui stat?鈥, spune Sergiu S卯rbu.

脦n sf芒r艧it, deputa牛ii majorit膬牛ii propun ca numele celor care au ob牛inut cet膬牛enia contra investi牛iilor f膬cute 卯n R. Moldova s膬 nu fie publicate 卯n decretele oficiale emise de pre艧edin牛ie, iar acolo s膬 apar膬 doar ni艧te cifre – num膬rul de dosar. S芒rbu spune c膬 legiuitorii se g芒ndesc la siguran牛a solicitantului:

鈥濱nstitu牛iile statului vor cunoa艧te toate informa牛iile, dar 卯n decret va fi doar num膬rul dosarului. Este o practic膬 general膬 asta, pentru ca mecanismul s膬 fie viabil. Sunt riscuri legate de siguran牛a beneficiarilor.鈥

Asculta Europa Libera | Liliana Barb膬ro葯ie : 鈥濱luzii 艧i deziluzii electorale鈥 (Nicolae Negru/Ziarul Na葲ional)

鈥濧legerile din Chi葯in膬u demonstreaz膬 c膬 PDM nu este atotputernic鈥 (Andrei Popov/infotag.md).

O concluzie a comentatorilor despre alegerile par牛iale locale de duminic膬 e c膬 rezultatele din Chi艧in膬u 艧i B膬l牛i au reaprins speran葲a schimb膬rii clasei politice 卯n Republica Moldova. Despre aceasta scrie Viltalie C膬lug膬reanu pe pagina de internet a postului de radio Deutsche Welle dw.com. 鈥濵iza acestui scrutin este, totu葯i, uria葯膬, av芒nd 卯n vedere tendin葲a guvern膬rii, dirijate de PD, de a controla teritoriul 卯n perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui an鈥, men葲ioneaz膬 jurnalistul.

Nicolae Negru constat膬 卯n 卯ntr-un editorial 鈥濱luzii 艧i deziluzii electorale鈥 ziarulnational.md c膬 proeuropenii ar trebui s膬-i fie recunosc膬tori Silviei Radu, pentru c膬 dac膬 nu candida, Ion Ceban ar fi c芒葯tigat din primul tur 葯i Chi艧in膬ul ar fi avut deja un primar cu stea sovietic膬 卯n frunte 葯i binecuv芒ntare de la Putin. O alt膬 concluzie a lui Negru 牛ine de perspectiva parlamentarelor: dac膬 nu a reu葯it 卯n capital膬, blocul electoral PDA-PAS nu are cum s膬 ia peste 50 % din voturi pe restul teritoriului, 葯i viitoarea guvernare proeuropean膬 va fi imposibil膬 f膬r膬 partidul lui Plahotniuc. 脦ntreb芒ndu-se ce va face PD 卯n turul doi al alegerilor, Negru admite c膬 cel mai probabil, 卯i va 卯ntinde lui N膬stase 鈥瀖膬rul otr膬vit鈥 refuzat de Maia Sandu 卯n preziden葲iale, dar 卯l va sprijini pe Ceban. Nu Silvia Radu, ci Ion Ceban se arat膬 s膬 fie adev膬ratul candidat al lui Plahotniuc, conchide Negru.

Editorialistul Dumitru Barbalat respinge 卯n Moldavskie Vedomosti (vedomosti.md) ideea c膬 partidul de guvern膬m芒nt n-ar fi luat 卯n calcul toate variantele, inclusiv cea a e葯ecului la Chi葯in膬u 葯i B膬l葲i. S-ar putea s膬 fei un e艧ec deliberat, 鈥瀌e dragul victoriei la parlamentare鈥. Ced芒nd Chi葯in膬ul 葯i B膬l葲iul, PDM a strecurat oponen葲ilor o momeal膬, admite comentatorul, lupta adev膬rat膬 rezerv芒nd-o pentru toamn膬. 脦n felul acesta ei au adormit vigilen葲a societ膬葲ii 葯i oponen葲ilor.


Cum arat膬 葯i ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de m芒ine. 脦n afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital膬 sunt cele mai lungi 葯i m膬soar膬 32 de centimetri. Acestea sunt at芒t 卯n limba rom芒n膬, c芒t 葯i 卯n rus膬 葯i con葲in numele celor 11 candida葲i care vor s膬 ajung膬 la c芒rma primariei.

In afara de Chisinau, maine inca 6 localitati isi vor alege primarul, scrie protv.md.

Buletinul de vot din Capitala este cel mai lung, dat fiind faptul ca aici au fost inregistrati cei mai multi candidati.

Cei 11 de concurenti electorali se vor regasi maine pe un buletin de 32 de centrimetri lungime si 14 centrimentri latime. In aceste dimensiuni regasim simbolul electoral, numele candidatilor, dar si apartenenta politica.

Totodata, pe fiecare buletin este scris numarul sectiei de votare, dar si numarul circumscriptiei electorale. Costul unui buletin de vot pentru alegerile din capitala este 28 de bani, adica, in total au fost cheltuiti aproximativ 178 de mii de lei.

Pentru scurtinul din Chisinau au fost tiparite 634.547 de buletine de vot, dintre care peste 400 de mii in limba romana. Iar pentru municipiul Balti au fost tiparite 105.275 de buletine, dintre care peste 50 de mii sunt in romana. Costul buletinului este cu patru bani mai ieftin decat cel din Chisinau si a costat 24 de bani.

La Balti sunt astepati la urne peste 105 mii de persoane. Pentru ei vor fi deschise 58 de sectii de votare. In afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul. Este vorba comuna Leuseni si satul Nemteni din raionul Hancesti, Volovita, raionul Soroca, comuna Jora de Mijloc din raionul Orhei si in comuna Parlita, raionul Ungheni. Pentru cele 7 localitati au fost tiparite in total 752 460 de buletine de vot, dintre care 474 de mii in limba romana si restul in limba rusa.

Radio Europa Libera | Iulian Chifu: 鈥濱deea unei na葲iunii civice moldovene葯ti este o copil膬rie鈥

Despre miza alegerilor locale 葯i perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistrean膬, despre 卯nt芒lnirea Merkel-Putin de la Soci – o discu葲ie cu Iulian Chifu, analist de politic膬 extern膬 rom芒n, fost consilier preziden葲ial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liber膬: Pornim aceast膬 discu葲ie, 卯ntreb芒ndu-v膬 dac膬 葯i aceste alegeri locale au o miz膬 geopolitic膬?

Iulian Chifu: 鈥濷fff! Chiar dac膬 卯n primul tur s膬 zicem c膬 e o chestiune care nu se revede, miza politic膬 nu are cum s膬 lipseasc膬, iar mobilizarea nici nu se poate face 卯n Chi葯in膬u, ca 葯i 卯n Republica Moldova ca atare, f膬r膬 aceast膬 miz膬 geopolitic膬. Toate tentativele de a face nara葲iuni alternative n-au dat niciodat膬 rezultate, mai mult sunt multe dintre nara葲iunile alternative care deja s-au uzat p芒n膬 s膬 ajung膬 s膬 produc膬 un efect. Deci, cred c膬 卯n continuare Chi葯in膬ul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu component膬 geopolitic膬 masiv膬, mai ales acum c芒nd polarizarea 卯n raporturile cu Federa葲ia Rus膬 s-a produs 卯n termeni at芒t de acu葲i.鈥

Europa Liber膬: Politicienii sunt 卯nvinui葲i c膬 ei fac jocul 葯i polarizeaz膬 societatea 卯ntre cei care ar 卯mbr膬葲i葯a op葲iunea estic膬 葯i cei care 卯葯i v膬d viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie s膬 se 卯nt芒mple 卯n r芒ndul clasei politice ca s膬 se schimbe aceast膬 percep葲ie c膬 politicianul nu neap膬rat vrea s膬 manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: 鈥濸oliticianul nu poate face nimic altceva dec芒t 卯i arat膬 sondajele de opinie, respectiv popula葲ia c膬reia i se adreseaz膬. Nu putem s膬 vorbim 卯n al葲i termeni odat膬 ce la nivelul Republicii Moldova avem un pre葯edinte pro-rus asumat, ostentativ, exhibi葲ionist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de aceast膬 orientare a sa 葯i o guvernare declarat膬 pro-european膬, care face caz pe partea cealalt膬 de propria sa orientare. Nu e o chestiune 卯ns膬 a politicienilor. Dac膬 ei ar merge pe o tem膬 chiar polarizant膬, care nu ar fi 卯n interiorul profund al popula葲iei, aceast膬 tem膬 n-are cum s膬 prind膬. Este exact chestiunea de baz膬 a diferen葲ei dintre rom芒n 葯i moldovean, vorbitor de limb膬 rom芒n膬 sau a葯a-numit膬 moldoveneasc膬. Evident c膬 o asemenea dihotomie nu poate fi utilizat膬 de un politician, dac膬 ea nu are r膬d膬cini ad芒nci, cel pu葲in pe o mas膬 critic膬 din societate, iar un salt este 葯i, a葯 spune eu, iluzoriu. Ideea unei construc葲ii a unei ipotetice societ膬葲i civile moldovene葯ti sau a na葲iunii civice moldovene葯ti este o copil膬rie; am v膬zut-o 卯n decursul a treizeci de ani.鈥

Moldpres.md: Patru ani de c膬l膬torii f膬r膬 vize 卯n Uniunea European膬 pentru cet膬牛enii Republicii Moldova

Chi艧in膬u, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se 卯mplinesc patru ani din momentul liberaliz膬rii regimului de vize cu Uniunea European膬. Posibilitatea de a c膬l膬tori f膬r膬 vize o au 卯n prezent 2.114.321 de cet膬牛eni, de葲in膬tori de pa葯apoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet膬牛eni din regiunea transnistrean膬, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres膬 al MAEIE.

Regimul f膬r膬 vize, prin libertatea de circula葲ie, a oferit posibilit膬葲i noi pentru contacte 卯ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt膬 durat膬, precum 葯i pentru vizitarea rudelor 葯i prietenilor, inclusiv din diaspor膬, ceea ce a reprezentat o adev膬rat膬 consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima 葲ar膬 a Parteneriatului Estic care a ob葲inut regimul f膬r膬 vize cu Uniunea European膬. Pe parcursul acestor patru ani, autorit膬葲ile moldovene葯ti au 卯mp膬rt膬葯it cu 牛膬rile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien葲a acumulat膬 葯i bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f膬r膬 vize cu Uniunea European膬 s-a caracterizat prin cre艧terea constant膬 a num膬rului de cet膬葲eni care au beneficiat de aceast膬 facilitate. Astfel, c膬tre sf芒r艧itul primului an de implementare, 卯n spa葲iul Schengen au c膬l膬torit 241.415 de cet膬葲eni moldoveni, de葲in膬tori de pa葯apoarte cu date biometrice; c膬tre sf芒r葯itul celui de-al doilea an num膬rul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total膬 ajunge la 1.469.917.

 

Trustul nostru de presa [ 馃棧MAECENAS MOLDAVIAE ]

Actualitatea.md Financiarul.md National.md
Capitala.md Gazeta.md Natiunea.md
Cotidian.md Informatia.md OraLocala.md
Cugetul.md Jurnalul.md Plaiul.md
Cuvantul.md Meridian.md PlaiulOrheian.md
Desteptarea.md Moldoveanca.md Puterea.md
Dreptatea.md Moldoveanul.md Sportul.md

VIDEO // Militarii moldoveni, 卯n drum spre Centrul de Instruire Babadag din Rom芒nia

Un contingent de militari ai Armatei Na牛ionale va participa, 卯n perioada 11-17 februarie, la exerci牛iul multina牛ional 鈥濸latinum Eagle 18.1鈥, la Centrul de Instruire Babadag, Rom芒nia, scrie 卯ntr-un comunicat al Ministerului Ap膬r膬rii. Ministerul Ap膬r膬rii a posta un video din care se vede cum o coloan膬 de tehnic膬 militar膬 se deplaseaz膬 spre la Centrul de Instruire Babadag, Rom芒nia.

Amintim c膬 contingentul, constituit din 60 de ofi牛eri, subofi牛eri, sergen牛i聽艧i聽solda牛i din Brigada de infanterie motorizat膬 鈥淒acia鈥 din Cahul 艧i Batalionul 22 de men牛inere a p膬cii din Chi艧in膬u, se va antrena 卯mpreun膬 cu militari din Bulgaria, Georgia, Rom芒nia, Ucraina 艧i SUA.

Scopul exerci牛iului este cre艧terea interoperabilit膬牛ii 卯ntre for牛ele participante, men牛inerea capabilit膬牛ii de instruire 卯n comun, precum 艧i dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooper膬rii militare multina牛ionale.