Minciuna 1 – despre pretinsa finanțare a Partidul Acțiune și Solidaritate PAS și Platforma DA de către Fundația Open Dialog

Este o minciună crasă afirmația precum că PAS ar fi beneficiat de finanțare din partea Fundației Open Dialog. Maia Sandu a fost invitată de către un grup de europarlamentari în frunte cu doamna Anna Fotyga, membru al Grupului Conservatorilor și Reformatorilor, președinte al Subcomitetului pentru securitate și apărare al Parlamentului European, împreună cu doamna Ramona Nicolae Mănescu, membru al Grupului Popular European, doamna Renate Weber, membru al Grupului Alianța Liberalilor și Democraților, și doamna Rebecca Harms, membru al Grupului Verzilor și Alianța Liberă Europeană, la un eveniment public organizat în cadrul Parlamentului European. În invitația expediată de doamna Anna Fotyga era indicat că respectivul eveniment în cadrul Parlamentului European este organizat împreună cu FOD. Aici este screenshot-ul invitației în cauză.

A spune că acceptarea invitației a 5 europarlamentari, reprezentând aproape toate grupurile politice din Parlamentul European, de a participa la un eveniment public în cadrul Parlamentului European organizat împreună cu FOD reprezintă finanțare a PAS-ului de către FOD este o aberație. Pe de altă parte, este o jignire față de europarlamentarii care au făcut invitația respectivă, față de Parlamentul European care a fost organizatorul acestui eveniment și, finalmente, față de Uniunea Europeană.

Competenţele SIS sunt extrem de largi şi ar putea duce inclusiv la supraveghere generală şi blocarea activităţii presei pentru anumite perioade de timp, afirmă expertul de la Centrul de Resurse Juridice.

În contextul discuţiilor parlamentare despre “implicarea copiilor în politică de către ONG-uri” care au avut loc recent la Chişinău, expertul Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice (CRJM) informează că un aviz al Comisiei de la Veneţia desfiinţează „inter alia” Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului elaborată de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), adoptată în 2017 şi aplicată în cazul expulzării profesorilor turci.

Expertul notează că avizul Comisiei de la Veneţia din 22 octombrie, trecut cu vederea de către autorităţi, a fost solicitat de Ministerul Justiţiei iar legea menţionată deşi se referă la combaterea terorismului, defineşte vag ce este “terorism”, sub această noţiune putând fi încadrat aproape orice.

„Legea stabileşte pentru SIS un mecanism puternic de ingerinţă în drepturile omului ocolind sistemul de justiţie penală. Nu există un mecanism de control eficient al SIS sau de contestare a acţiunilor acestuia”, a adăugat Vladislav Gribincea.

mai mult la : epochtimes-romania.com

Visiting Moldova: Speaker of Parliament emphasises European values.

The Speaker of the Danish Parliament (Folketinget), Ms. Pia Kjærsgaard, paid an official visit to Moldova last week. Hosted by her colleague, Speaker Andrian Candu, she met with President Dodon and Prime Minister Filip. She also took time out to meet young agricultural entrepreneurs who had benefited from Danish assistance and representatives from with civll society.

Acknowledging Moldovas aspirations, the Speaker underlined the need to preserve and defend European values such as democracy, human rights, gender equality and the rule of law. Ms. Kjærsgaard and her delegation made a tour to the beautiful village of Orhei and had the chance to enjoy Moldovan wine and cuisine.

The speaker expressed her belief that in the future people from Moldova and Denmark may increasingly become tourists in each other’s counries.

Embassy of Denmark in Romania

Tens of thousands of supporters of Moldova’s opposition parties protested in the country’s capital Chișinău on August 26 against the government of prime minister Pavel Filip. The demonstration was organised by the protest movment ACUM, set up by the pro-European Action and Solidarity Party (PAS), the Dignity and Truth Platform, and the Liberal Democrat Party in Moldova, following the annulment of Andrei Nastase’s victory in the Chișinău mayoral election in June. The protesters adopted a proclamation calling for the resignation of Mr Filip, who they claim is responsible for lower standards of living, and for isolating Moldova internationally.

“We will send a petition to the European Union calling on European institutions to do all they can to ensure that all those people in Moldova who are implicated in money laundering are brought to justice,” said Maia Sandu, the leader of PAS, in a speech at the protest.

Ms Sanda was referring to the banking scandal of 2014, when more than one billion US dollars disappeared from three Moldovan banks: Banca de Economii, Unibank and Banca Socială, for which only a handful of low-level officials have so far been charged.

“Many of our young people have been forced to leave the country. We have not come here to protest because we enjoy it, but because we can no longer tolerate being lied to by this corrupt regime,” added Ms Sandu.

“It is time for this government to resign,” said Mr Nastase, leader of the Dignity and Truth Party, who also spoke at the event.

Programata sa devina un succes al proiectului a-national, Republica Moldova s-a transformat din ce in ce mai mult in cel mai autentic esec: economia a ramas rudimentara, cetatenii au saracit de tot, o treime din populatie a plecat de acasa la munca in strainatate, puterea a fost confiscata de un autocrat incapabil, iar democratia a murit.

Singurul lucru care mai leaga inca teritoriul dintre Prut si Nistru de Europa este incapatanarea Bucurestiului de a forta un destin european pentru cateva sute de politicieni care dispretuiesc tot ceea ce reprezinta Europa.

Totul aici sta sub semnul unei esec, unic prin amploare si generalizare pe continentul european.

Aflata undeva intre pozitiile 130 si 140 in clasamentul mondial al performantei economice (dupa criteriul PIB/locuitor, metodologia PPP, a preturilor comparabile), strivita in respectivul clasament intre Samoa si Tonga, Republica Moldova (5.660 USD/locuitor) a pierdut contactul cu plutonul fostelor republici sovietice din grupul GUAM (Georgia-Ucraina-Armenia-Moldova), devansata fiind de Ucraina (8320USD/locuitor, pozitia 118 pe glob), de Armenia (8.640 USD/locuitor, pozitia 114 pe glob) si de Georgia (10.000 USD/locuitor, pozitia 108 pe glob).

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Belarus sfideaza intreg grupul GUAM de pe pozitia 72 pe glob, cu peste 18.000 USD/locuitor, iar Bulgaria (cea mai “slaba” tara din Uniunea Europeana) se afla departe, pe locul 64, cu peste 20.000 USD/locuitor! Ce sa mai spunem de Romania, care cu cei 24.500 USD/locuitor a ajuns pana pe pozitia 60 pe glob.

Republica Moldova a ajuns, astfel, dupa aproape trei decenii de existenta independenta, codasa Europei, cel mai sarac coltisor al continentului… Defictul comercial este aproape o treime din PIB (2,5 miliarde USD deficit la un PIB cam de 7 miliarde USD), iar valoarea datoriei catre furnizorul de gaze, Gazprom, este egala cu valoarea PIB-ului (aproape 7 miliarde USD)!

Dezastrul a devenit noua normalitate in Republica Moldova: desi ziarele si televiziunile se intrec in a raporta noi si noi “realizari” ale economiei, increderea populatiei in asemenea stiri este atat de mare incat o treime dintre cetateni au plecat deja in strainatate, iar sondajele indica faptul ca 54% dintre cei ramasi planuiesc sa plece si ei. Sa nu uitam ca brandul “Republica Moldova” este atat de puternic incat 30% din cetateni (cam 1 milion de oameni) si-au luat cetatenia altui stat (Romania, unde, e drept, acestia nu sunt chiar straini).

Democratia a disparut cu totul de la Chisinau, la propriu. Din patru in patru ani se organizeaza alegeri, al caror rezultat nu mai conteaza: practic se aleg niste oameni care apoi sunt cumparati sau santajati de catre capetenia republicana in vederea deturnarii sensului votului popular.

Marii beneficiari ai fraudei bancare se împart în două grupuri – primul e format din antreprenori și membri ai Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, în frunte cu Gacikevici, iar al doilea este reprezentat de Veaceslav Platon, Vlad Filat și Ilan Șor. Despre asta au anunțat miercuri, 13 iunie, procurorul general Eduard Harunjen, șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, și adjunctul procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, Adriana Bețișor. Aceștia au prezentat Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca Socială (BS), Banca de Economii (BEM) și Unibank (UB). Până la această oră, potrivit lor, ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au descoperit peste 90% din schema prin care a fost realizată frauda bancară care a prejudiciat statul cu 13,34 de miliarde de lei, majoritatea beneficiarilor finali fiind deja identificați. Potrivit lor, în prezent au loc acțiuni inclusiv peste hotarele țării, pentru identificarea bunurilor celor care au beneficiat de pe urma prejudicierii celor trei bănci.

Potrivit lui Eduard Harunjen, până în prezent ofițerii CNA și procurorii Anticorupție au instrumentat peste 200 de cauze penale, majoritatea dintre care sunt finalizate sau se află la ultima fază a urmăririi penale.

Valoarea mijloacelor spre recuperare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) ca rezultat al lichidării BEM, BS și UB constituie 2,6 miliarde de lei, conform Adrianei Bețișor. Este vorba despre bunurile imobile gajate de companiile care au beneficiat de credite de la cele trei bănci. Până în prezent, din mijloacele fixe au fost recuperate 477 de milioane de lei sau 3,5% din suma prejudiciului cauzat statului.

Alte 10,7 miliarde abia urmează să fie recuperate. „Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată cauze penale cu identificarea beneficiarilor finali, în cadrul cărora a fost deja investigat cu certitudine un prejudiciu de 5,6 miliarde de lei. Actualmente, alte 43 de cauze penale se află la faza urmăririi penale, în care se investighează suma prejudiciului de patru miliarde de lei, în cadrul cărora sunt deja identificate persoane. În același timp, un miliard 60 de miloane de lei este suma prejudiciului pe cauze aflate la faza urmăririi penale în cadrul cărora abia urmează a fi identificați beneficiarii finali”, a declarat Adriana Bețișor.

O altă modificare din cele trei ţine de cunoaşterea limbii române şi a constituţiei. Solicitanţii nu vor mai fi supuşi unui test în acest sens, aşa cum se prezumă că ar fi fost, în baza textului iniţial al legii. Şi de această dată, explicaţia autoritățlor e că la mijloc ar fi o eroare iniţială:

„Cum poţi să ceri milioane investiţii, dar să nu le accepţi până el nu învaţă limba acelui stat?”, spune Sergiu Sîrbu.

În sfârşit, deputaţii majorităţii propun ca numele celor care au obţinut cetăţenia contra investiţiilor făcute în R. Moldova să nu fie publicate în decretele oficiale emise de preşedinţie, iar acolo să apară doar nişte cifre – numărul de dosar. Sârbu spune că legiuitorii se gândesc la siguranţa solicitantului:

„Instituţiile statului vor cunoaşte toate informaţiile, dar în decret va fi doar numărul dosarului. Este o practică generală asta, pentru ca mecanismul să fie viabil. Sunt riscuri legate de siguranţa beneficiarilor.”