Rectorul Univeristăţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi va fi ales în cel de-al doilea tur. Asta după ce în prima etapă, candidaţii nu au acumulat numărul de voturi necesar. Este vorba despre: Eduard Boiştean, Gheorghe Neagu, Natalia Gaşiţoi şi Pavel Topală.

Anatol Moraru, preşedintele comisiei electorale USARB: „Din cei 247 de lectori înscrişi în listă au participat la votare 222 şi rezultatele sunt următoarele: Natalia Gașițoi – 109 voturi, Pavel Topală – 77 de voturi, Gheorghe Neagu – 23 de voturi şi Eduard Boișteanu – 10 voturi. Consiliul de Dezvoltare Strategică Instituțională va decide, dar conform regulamentului va fi turul doi.”

Turul doi al alegerilor va avea loc în ziua de 4 aprilie la care vor participa candidaţii care au acumulat cele mai multe voturi, Natalia Gaşiţoi şi Pavel Topală.

În timpul arhipăstoriei P. S. Episcop Visarion la Bălți (1923-1935) s-a construit monumentala catedrală “Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (1924-1934), Palatul Episcopal (1925-1932) şi cele cinci biserici din oraşul Bălţi: Biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1915, 1924-1929) de lângă închisoare; Biserica “Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil” (1926-1934), din cartierul oborului; Biserica “Sf. Cuv. Parascheva” (1926-1934), de lângă reşedinţa episcopală; Biserica schitului episcopiei, “Sf. Victor şi Visarion” (1931-1934), prefăcută după 1944 în depozit, apoi în casă de cultură și refăcută după 1990 de către locuitorii satului Sadovoe din mun. Bălți, în biserică parohială și Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1932), din cimitir, distrusă în timpul campaniei atee de luptă împotriva credinţei.

După instaurarea P. S. Visarion în funcția de Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți, pentru îmbunătățirea vieții bisericești, au urmat din partea înaltului prelat mai multe demersuri către autorități. S-a adresat printr-un demers și către autoritățile locale pentru eliberarea terenurilor pentru cimitire, fiincă cimitirul vechi „primește în gropile sale cadavre suprapuse câte trei unele peste altele – menționa episcopul – lucru ce nici la sălbatici nu se vede”. Astfel, pe parcursul anului 1927 sunt eliberate de catre Primăria Bălți două terenuri pentru cimitire, unul spre răsăritul orașului, numit cimitirul „Adormirea” cu o suprafață de 15 ha și alt teren spre apus, de 10 ha. După sfințire, în următorul an, noile cimitire ale orașului  au fost date spre folosință.

Prima încercare de a distruge biserica cimitirului din Bălți a avut loc în vara anului 1941, când  trupele sovietice  în timpul retragerii de pe teritoriul Basarabiei, devastau și incendiau în calea lor tot ce era mai de preț. La retragere, ostașii sovietici au aruncat în aer cu dinamita mormintele ctitorilor din preajma bisericii. Iată câteva mărturii ale scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu dintr-un reportaj de război: „Înainte de a pleca din Bălți, cobor spre marginea orașului. La podul Chișinăului întâlnesc câțva săteni […] După ce povestesc suferințele îndurate, unul dintre dânșii îmi arată biserica din mahalaua care se întinde la marginea Bălților, dincolo de podul Chișinăului. În curtea acestei biserici, îmi spun sătenii, bolșevicii au profanat mormintele. Mormântul familiei Lungu, în care erau înmormântate două fete, după ce a fost jefuit de bravii ostași bolșevici, a fost aruncat în aer cu dinamita […] Cetățenii povesteau cum au sărit bucățile de sicriu și de oase, împrăștiindu-se în toată curtea bisericii”. După anul 1944, în Biserica „Adormirea” din Bălți nu s-a mai săvârșit serviciul divin. Biserica a fost închisă, iar mai apoi a fost supusă ruinării. Dispăru-se ușile de la intrare, geamurile, avea și acoperișul spart.

Autoritățile locale din Bălți și-au amintit de această biserică în anul 1964, de la bun început se urmărea scopul distrugerii acestui locaș sfânt. La ședința Comitetului Executiv al Sovietului orășenesc Bălți din 13 iunie 1964 s-a luat hotărârea de a forma o comisie pentru inspectarea tehnică a bisericii și clopotniței situate în cimitirul de după podul Chișinăului. Peste cinci zile de la luarea acestei hotărâri, inspectând biserica și clopotnița cimitirului, membrii comisiei au „constatat” următoarele: “Biserica se află într-o stare avariată. Pereții din cărămidă, conțin fisuri adânci. Componentele de lemn ale construcției și-au pierdut rezistența lor mecanică. Construcția acoperișului a devenit inaptă. Blocurile de la uși și ferestre au putrezit. Clădirea bisericii și a clopotniței sunt într-o stare de permanentă ruinare”. În urma acestor constatări, membrii comisiei propuneau: “ din cauza că în biserica avariată și în preajma ei se joacă copii și pentru a preveni un accident, înaintăm propunerea către Comitetului Executiv ca atât biserica cât și clopotnița să fie demolate în cel mai scurt termen”. La actul stării tehnice se anexa și poza bisericii. Se poate ușor vedea că constatările comisiei nici pe departe nu corespundeau adevărului.

La 16 iulie 1964, președintele Comitetului Executiv Bălți expedia o scrisoare pe adresa Împuternicitului Consiliului pentru Problemele Bisericii Ortodoxe Ruse al Consiliului de Miniștri RSSM în care se anexa actul stării tehnice de inspectare a bisericii și clopotniței și se cerea aprobarea demolării lor. La scurt timp după aprobare, atât biserica cât și clopotnița au fost demolate.

Meci cu peripeții la Nisporeni. Fanii echipei „Zarea Bălți” și-au luat doza de alcool și au poposit la meciul în deplasare cu „Speranța Nisporeni”.

Aceștia au făcut un scandal pe măsură. Astfel, fanii s-au luat la bătaie cu locuitorii din Nisporeni și chiar și cu polițiștii.

Înjurăturile, ca și alte dăți au stat la ordinea zilei. Polițiștii au intervenit în forță pentru a-i liniști și în cele din urmă pentru a-i reține.

sursa : BLogul de la Bălți  — în Bălți.

Până la sfârșitul acestui an, maternitatea din Bălți, care în prezent își are sediul în centrul orașului, va fi transferată în incinta Spitalului Clinic Municipal.

Anunțul a fost făcut de medicul șef, Serghei Rotari, potrivit căruia, maternitatea va ocupa primele două etaje ale spitalului.

Datorită transferului, instituția medicală ar urma să facă economii de milioane, care vor fi utilizate pentru procurarea tehnicii necesare, modernizare și salarizare, raportează btv.md.

Cât despre clădirile maternității, care vor rămâne pustii, șefa Serviciului Sănătate, Feodora Rodiucova, a adăugat că, ar putea fi date în arendă sau transformate în blocuri locative, cu apartamente destinate tinerilor specialiști.

mai mult la :  unica.md

Primarul orașului Bălți, Renato Usatîi, a publicat pe o rețea de socializare mai multe poze însoțite de mesajul: „am finalizat reparația în apartamentul din Bălți. Parcă totul a ieșit bine”.

Iată câteva fotografii din interiorul locuinței:

În cadrul unui interviu acordat portalului CURENTUL, Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, a vorbit despre cei 8 ani de activitate ai ZELB, cele mai mari reuşite în perioada respectivă, planurile pe care nu a reuşit să le realizeze în aceşti ani, care crede că sunt argumentele cele mai importante ce conving rezidenţii zonelor economice libere să investească în RM etc.

C: Zona Economică Liberă Bălţi a împlinit 8 ani de activitate. Cum au fost aceşti ani?

M.C.: Dacă e să totalizăm activitatea zonei libere „Bălți” pe parcursul celor opt ani de activitate, la finalul anului 2017 avem următoarele rezultate: 55 companii rezidente (dintre care 15 înregistrate în 2017); circa 162 milioane USD investiții (din care peste 66 milioane USD realizate în 2017); peste 6200 locuri de muncă create (din care mai mult de 2700 în anul 2017) cu un salariu mediu de peste 11600 lei; cifra de afaceri totală a rezidenților zonei este de peste 4 miliarde lei, dintre care 2,75 miliarde lei – vânzări de producție industrială (inclusiv aproape 2,5 miliarde lei – exporturi). Sunt rezultate cu care ne putem mândri, unele dintre acestea aproape egalează sau chiar depășesc rezultatele tuturor celorlalte zone economice libere luate împreună. Mai important, însă, potențialul ZEL „Bălți” încă nu a fost valorificat pe deplin, avem proiecte inițiate deja și idei de perspectivă care vor da rezultate și mai frumoase pe viitor. Respectiv, putem afirma cu certitudine că abordările adoptate de administrație de la începutul lansării zonei, munca depusă și perseverența în atingerea scopurilor au dar roadele scontate în toți acești 8 ani.

C: Care credeţi că au fost cele mai mari reuşite în perioada respectivă?

Scandal la ședința Consiliului Municipal Bălți. Mai mulţi aleşi locali l-au acuzat pe fostul primar Renato Usatîi că s-a aventurat în proiecte pe care nu le-a putut duce până la capăt. Este şi cazul stadionului de fotbal pe care Usatîi a promis că îl va construi lângă lacul din oraş.

După ce a cheltuit trei milioane de lei pentru a nivela pământul, lucrările au fost oprite. Acum, directorul Şcolii de Fotbal, care urma să administreze terenul, a cerut Primăriei să-l ia în gestiune, deoarece instituția nu are bani ca să continue proiectul.

Reproşurile consilierilor municipali l-au nemulţumit pe edilul interimar al oraşului, Nicolai Grigorișin, care este cumătrul lui Renato Usatîi.

„Acolo au fost investiţi bani. Şcoala acum nu poate avea grijă de acel teren şi nu are bani pentru a termina lucrările, pentru asta e nevoie de aproximativ 10 milioane de lei. Din acest motiv, şcoala întoarce terenul în gestiunea Primăriei”, a spus primarul interimar al municipiului Bălţi, Nicolai Grigorișin.

Unii aleşi afirmă, însă, că lucrările de construcție, începute acum doi ani, la iniţiativa lui Usatîi, ar fi fost efectuate cu nereguli.

„Faptul că Renato Usatîi a alocat bani pentru acest stadion nu este o problemă, dar cred că banii trebuiau transferaţi pe conturile Şcolii de Fotbal, care trebuia să execute aceste lucrări. Din pacăte, constatăm că autorizaţia de construcţie s-a eliberat unei instituţii, dar lucrările au fost efectuate de persoane necunoscute”, a menționat consilierul municipiului Bălți, Serghei Iordan.