Adevarul.md | ÔÇ×Voi c├ó┼čtiga ora┼č dup─â ora┼č, sat dup─â satÔÇŁ. Ilan ┼×or comenteaz─â solicitarea PAS privind anularea rezultatului alegerilor din Jora de Mijloc

Primarul de Orhei, Ilan ┼×or, condamnat de prima instan┼ú─â la ┼čapte ani ┼či jum─âtate de ├«nchisoare pentru sp─âlare de bani ┼či escrocherie ├«n propor┼úii deosebit de mari, a reac┼úionat la solicitarea PAS, More ┬╗

10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: More ┬╗

Adevarul.md | Analiz─â realizat─â de Dan Dungaciu : Pentru Chi┼čin─âu, Rom├ónia este Rusia cu semn schimbat

Premierul Filip a spus-o ├«n The Guardian. Cu subiect ┼či predicat. Pentru guvernul de la Chi┼čin─âu, Unirea cu Rom├ónia este exclus─â. Sigur, to┼úi ┼čtiau asta, chiar ┼či cei care se pref─âceau c─â More ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, More ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat More ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte More ┬╗

RadioOrhei.info : Orhei: real vs oficial //Cât de transparentă este puterea municipală

Cel pu┼úin la un compartiment din raportul transparen┼úei pe anul 2017, care a fost aprobat recent de Consiliul municipal (CM) Orhei, figureaz─â date incomplete ┼či inexacte. ├Änt├ómpl─âtor sau nu, ├«n raport au More ┬╗

JurnalTV.md : Rulajele bancare ale lui Ilan ┼×or

Primele transferuri de bani din b─âncile fraudate, care au dat startul jafului cel mare din noiembrie 2014, s-au f─âcut ├«nc─â ├«n luna iulie a aceluia┼či an, c├ónd Guvernul a luat prima decizie More ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles More ┬╗

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o More ┬╗

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general More ┬╗

TVR Moldova : Autorităţile locale vor putea gestiona terenurile lăsate în paragină

Terenurile lăsate în paragină de proprietari vor fi administrate de autorităţile publice locale. Acestea vor avea dreptul să le dea în arendă altor persoane. Prevederile sunt stipulate în proiectul noului Cod funciar. More »

Cetăţeni din peste 30 de ţări vor putea călători în R. Moldova fără vize

Chi┼čin─âu, 12 apr. /MOLDPRES/. Decretul de promulgare, dar ┼či legea pentru modificarea ┼či completarea legisla┼úia privind resortisan┼úii statelor ter┼úe, care au obliga┼úia de┼úinerii unei vize, ┼či resortisan┼úii statelor ter┼úe, care sunt exonera┼úi More ┬╗

#Diez.md : BNM a pus ├«n circula╚Ťie monedele de 1 ╚Öi 2 lei. P├ón─â la sf├ór╚Öitul anului urmeaz─â s─â fie lansate ╚Öi cele cu valoarea de 5 ╚Öi 10 lei

Banca Na╚Ťional─â a Moldovei a pus ├«n circula╚Ťie s─âpt─âm├óna trecut─â monedele de 1 ╚Öi 2 lei, iar cele de 5 ╚Öi 10 lei urmeaz─â s─â fie puse ├«n circula╚Ťie la sf├ór╚Öitul anului More ┬╗

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan. Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie More ┬╗

Proclama┼úia Marii Adun─âri Centenare din 25 martie pentru reunire de la Chi┼čin─âu

Manifestan╚Ťii din Pia╚Ťa Marii┬áAdun─âri Na╚Ťionale au adoptat Proclama╚Ťia Marii Adun─âri Centenare.┬áPotrivit documentului, unirea Basarabiei cu Rom├ónia este unica solu╚Ťie de supravie╚Ťuire ╚Öi progres al rom├ónilor dintre Prut ╚Öi Nistru. ÔÇťNoi, cet─â┼úeni ai More ┬╗

Adevarul.md | Traian B─âsescu a dat o lec╚Ťie de istorie. ÔÇ×Basarabia este rana s├ónger├ónd─â a poporului rom├ón.ÔÇŁ

B─âsescu, la semnarea Declara┼úiei simbolice de Unire: Noi, rom├ónii, tr─âim dup─â voin┼úa lui Stalin ┼či Hitler, tr─âim dup─â odiosul pact Ribbentrop-Molotov Fostul pre┼čedinte al Rom├óniei Traian B─âsescu a declarat s├ómb─ât─â, la Str─â┼čeni, More ┬╗

Urm─âri┼úi ├«n direct ÔÇ×Marea Adunare Centenar─âÔÇŁ din PMAN, unde este marcat─â Unirea Basarabiei cu Rom├ónia

Mii de oameni marcheaz─â ├«n centrul capitalei cei 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Rom├ónia. Manifesta┼úia ├«nceape la ora 12:00, iar organizatorii spun c─â ├«n PMAN sunt a┼čtepta┼úi peste 100.000 More ┬╗

25 MARTIE – ZIUA ├ÄN CARE SE SCRIE ISTORIE LA CHISINAU

ULTIMELE PREG─éTIRI PENTRU MAREA ADUNARE CENTENAR─é. LIVE DIN PMAN : More ┬╗

EvzMD.md | Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova. Mii de oameni sunt a╚Ötepta╚Ťi ast─âzi, la Marea Adunare Centenar─â

Cea mai mare manifesta╚Ťie unionist─â de la independen╚Ťa Republicii Moldova va avea loc ast─âzi, la ora 12.00, ├«n Pia╚Ťa Marii Adun─âri Na╚Ťionale. Astfel, liderii unioni╚Öti invit─â to╚Ťi rom├ónii de pretutindeni la Chi╚Öin─âu More ┬╗

Observatorul.md | Daniel Ioni┼ú─â: ÔÇťPe zi ce trece, malurile de Prut devin tot mai ├«ngusteÔÇŁ

Ambasadorul Rom├óniei ├«n Republica Moldova, Daniel Ioni┼ú─â, a vizitat s─âpt─âm├óna trecut─â pentru prima dat─â Soroca. Excelen┼úa sa a participat, la 13 martie, la inaugurarea cre╚Öei-gr─âdini╚Ťe din satul Zast├ónca, reabilitat─â cu sus┼úinerea financiar─â More ┬╗

Agora.md | Organizatorii ÔÇ×Marii Adun─âri CentenareÔÇŁ reitereaz─â: Manifesta╚Ťia din 25 martie se va desf─â╚Öura ├«n cel mai pa╚Önic mod

Marea Adunare Centenar─â de duminic─â, 25 martie 2018, se va desf─â╚Öura ├«n mod pa╚Önic ╚Öi f─âr─â provoc─âri, sus╚Ťin organizatorii. Potrivit Alian╚Ťei pentru Centenar, ├«n ultimele zile are loc o campanie de dezinformare More ┬╗

 

Monthly Archives: aprilie 2018

Iahturi, avioane, hoteluri. Cum au ajuns sute de mii de euro din b─âncile lui ╚śor ├«n Maldive ╚Öi ├«n Nice

Compania lui Ilan ╚śor Hezburg LLP, care a participat la sustragerea banilor din trei b─ânci moldovene╚Öti, a transferat, ├«n anul 2014, sute de mii de dolari ╚Öi euro pentru arenda avioanelor, iahturilor, automobilelor ╚Öi hotelurilor private din Nice ╚Öi Maldive. Acest lucru este cofirmat de extrasele bancare de pe conturile Hezburg. Acestea au fost oferite pentru NM de Ion Cre╚Ťu, avocatul lui Veaceslav Platon. El sus╚Ťine c─â aceste extrase sunt ╚Öi la Procuratura Anticorup╚Ťie. Avocatul consider─â c─â procuratura a participat la falsificarea cauzei penale ├«mpotriva lui Platon ╚Öi continu─â s─â-l ÔÇ×acopereÔÇŁ pe ╚śor.

Banii sustra╚Öi din Banca de Economii, Banca Sociala ╚Öi Unibank au fost cheltui╚Ťi pentru arenda avioanelor, iahturilor, hotelurilor ├«n Nice ╚Öi Maldive, serviciile avoca╚Ťilor de peste hotare, precum ╚Öi pentru serviciile de consultan╚Ť─â ale Ilonei ╚śor, mama vitreg─â a lui Ilan ╚śor. Avocatul lui Veaceslav Platon, care a fost condamnat la 18 ani de ├«nchisoare pentru escrocherie ├«n domeniul bancar, sus╚Ťine c─â imediat ce i-a comunicat lui Platon despre faptul c─â a reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â extrasele de conturi bancare ale companiilor din ÔÇ×grupul ╚śorÔÇŁ (figureaz─â ├«n investiga╚Ťia KROLL) ╚Öi s─â constate, unde a fost transferat─â o parte din mijloacele sustrase din cele trei b─ânci moldovene╚Öti, judecata a eliberat ordin de arest pe numele lui Cre╚Ťu ╚Öi el a fost nevoit s─â p─âr─âseasc─â ╚Ťara, pentru a continua s─â se ocupe de acest caz.

De ce Ilan Shor se plimb─â liber? Watchdog a sesizat Curtea Constitu╚Ťional─â | Conferin┼úa de pres─â. Valeriu Pa┼ča, ┼×tefan Gligor, Sergiu Tofilat : „Autodenun┼úul – instrument de protec┼úie a corup┼úilor”

Comunitatea Watchdog MD a sus╚Ťinut o conferin╚Ť─â de pres─â pe marginea sesiz─ârii ce urmeaz─â a fi depus─â la Curtea Constitu╚Ťional─â privind exercitarea controlului constitu╚Ťionalit─â╚Ťii sintagmelor ÔÇ×sau dac─â persoana s-a autodenun┼úat ne┼čtiind c─â organele de urm─ârire penal─â sunt la curent cu infrac┼úiunea pe care a s─âv├«r┼čit-oÔÇŁ.

Comunitatea ├«ndeamn─â to╚Ťi subiec╚Ťii cu drept de sesizare s─â o semneze ╚Öi s─â o sus╚Ťin─â printre care pre╚Öedintele Republicii Moldova, avocatul poporului, guvernul, etc.

Nici p├ón─â ast─âzi nu se vede lumin─â ├«n cazul investiga╚Ťiei furtului miliardului sau a dosarului lui Ilan ╚śor, se precizeaz─â ├«n comunicatul organiza╚Ťiei.

ÔÇ×Datorit─â a 3 articole din Codul Penal conform c─ârora dac─â un infractor face un auto-denun╚Ť cu privire la acte de corup╚Ťie pasiv─â/activ─â, trafic de influen╚Ť─â sau luare de mit─â, Ilan Shor este absolvit pe deplin de vin─â. Ce ne ├«nva╚Ť─â justi╚Ťia? Cel care ofer─â mit─â ╚Öi scrie auto-denun╚Ť este absolvit de r─âspundere?ÔÇŁ, se scrie pe siteul organiza╚Ťiei Watchdog.

Amintim c─â primarul ora╚Öului Orhei, Ilan Shor a fost condamnat la 7 ani ╚Öi 6 luni de pu╚Öc─ârie. Decizia a fost pronun╚Ťat─â de magistra╚Ťii Judec─âtoriei Chi╚Öin─âu, dar Ilan Shor se afl─â ├«n libertate p├ón─â┬áp├ón─â la pronun╚Ťarea deciziei definitive.

Ilan Shor este ├«nvinuit c─â, ├«n 2014, ar fi ob┼úinut prin ├«n┼čel─âciune peste 5 miliarde de lei de la Banca de Economii, pe care i-a sp─âlat prin intermediul a zeci de companii off-shore, sum─â confirmat─â ┼či de memorandumul Kroll.

10TV.md : Arta ne Unește! Teatrul moldovenesc cucerește publicul din România

Teatrul Geneza Art din Chișinău prezintă două spectacole, în premieră, la Cluj-Napoca. Evenimentele fac parte dintr-un proiect de promovare a tinerilor artiști români, originari din Republica Moldova.

Proiectul ÔÇ×Arta ne Une╚ÖteÔÇŁ organizat de c─âtre Asocia╚Ťia Apartenen╚Ťa, sub egida Anului Centenar, a adus teatrul moldovenesc , la Cluj-Napoca, pentru a prezenta ├«n premier─â cele mai ├«ndr─âgite spectacole.

Cluj-Napoca este un oraș care atrage evenimente culturale ca un magnet, de aceea trupa Teatrului Geneza Art de la Chișinău, nu a putut rata șansa de a veni și anul acesta, ca să-și bucure din nou spectatorii români.

Echipa teatrului de la Chi╚Öin─âu a prezentat pe data de 24 aprilie spectacolul ÔÇ×Cutia Neagr─âÔÇŁ ÔÇô o comedie autentic─â despre influen╚Ťa, dependen╚Ťa ╚Öi obsesia pe care o are omul modern pentru tehnologie ├«n era digital─â ├«n care tr─âim, iar ├«n data de 26 aprilie au prezentat spectacolul ÔÇ×Invita╚Ťie la ValsÔÇŁ ÔÇô un spectacol ÔÇô m─ârturisire despre dragoste ╚Öi fric─â, despre 2 tineri ╚Öi o iubire tulbur─âtoare, m─âcinat─â de excese emo╚Ťionale, gelozie ╚Öi jocuri ale seduc╚Ťiei.

Cele dou─â spectacole au fost puse ├«n scen─â de regizoarea Daniela Burlaca care au montat ╚Öi prezentat spectacolele pentru publicul clujean, la Casa de Cultur─â a Studen┼úilor, sala ÔÇťDumitru F─ârca┼čÔÇŁ.

Spectacolele teatrului din Chi╚Öin─âu fac parte din proiectul ÔÇťArta ne Une┼čteÔÇŁ, implementat de Asocia┼úia Apartenen┼úa, din Cluj-Napoca, sub egida Anului Centenar. Acest proiect urm─âre┼čte promovarea tinerilor arti┼čti rom├óni, originari din Republica Moldova.

Proiectul ÔÇťArta ne Une┼čteÔÇŁ este ├«n parteneriat cu Consiliul Jude┼úean Cluj, Prim─âria Cluj-Napoca, Universitatea ÔÇťBabe┼č-BolyaiÔÇŁ, Casa de Cultur─â a Studen┼úilor.

JurnalTV.md : ╚śor ├«╚Öi promoveaz─â supu╚Öii controversa╚Ťi

├Ä╚Öi promoveaz─â subalternii cu trecut dubios. Dup─â ce luna trecut─â a propus-o pe Reghina Apostolova drept candidat pentru alegerile locale din Chi╚Öin─âu, acum, controversatul om de afaceri ╚Öi primar al ora╚Öului Orhei Ilan ╚śor a desemnat-o pe Marina Tauber drept pretendent─â pentru fotoliul de primar al comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei. Ca ╚Öi Ilan ╚śor ╚Öi Reghina Apostolova, Marina Tauber figureaz─â ├«n raportul Kroll privind furtul din sistemul bancar.

Anun╚Ťul a fost f─âcut s├ómb─ât─â, 21 aprilie, printr-un comunicat de pres─â emis de Partidul ╚śor. Vicepre╚Öedinta forma╚Ťiunii, Marina Tauber, care se reg─âse╚Öte ├«n raportul Kroll c─â ar fi beneficiat ├«n urma jafului bancar, a mers s─â ├«i ├«ndemne pe locuitorii comunei Jora de Mijloc „s─â tr─âiasc─â mai bine”. Fosta ac╚Ťionar─â a Unibank s-a f─âcut remarcat─â ├«n spa╚Ťiul public nu doar c─â ar fi tras foloase din banii disp─âru╚Ťi din cele trei b─ânci falimentare, dar ╚Öi prin mai multe declara╚Ťii f─âcute la prezent─ârile unui a╚Öa-zis documentar despre ÔÇ×jaful secoluluiÔÇŁ, ├«n care i-a luat ap─ârarea ╚Öefului s─âu de partid. Totodat─â, la protestele ╚Öi evenimentele puse la cale de Partidul ╚śor, Marina Tauber a adus organizat mai mul╚Ťi oameni. Unul dintre acestea a avut loc ├«n martie ├«n ora╚Öul Telene╚Öti.

Deschide.md : Românii din Republica Moldova vor avea acces pe piaţa muncii din România. Deputatul Constantin Codreanu implicat în iniţerea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al─âturi de deputatul Petru Movil─â ┼či al┼úi parlamentari de la Bucure┼čti au ini┼úiat un proiect de lege care va deschide pia┼úa muncii din Rom├ónia pentru rom├ónii din Republica Moldova ┼či alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini┼úiativa legislativ─â, cu impact pozitiv at├ót pentru pia┼úa muncii din Rom├ónia, c├ót ┼či pentru etnicii rom├óni din comunit─â┼úile istorice din afara grani┼úelor, vizeaz─â completarea Ordonan┼úei Guvernului nr. 25/2014 privind ├«ncadrarea ├«n munc─â ┼či deta┼čarea str─âinilor pe teritoriul Rom├óniei ┼či pentru modificarea ┼či completarea unor acte normative privind regimul str─âinilor ├«n Rom├ónia.

Ini┼úiativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou─â liter─â, av├ónd urm─âtorul cuprins: ÔÇ×n) str─âinii vorbitori de limb─â rom├ón─â de nivel B1 sau B2, cet─â┼úeni ai Republicii Moldova ┼či ai altor state ├«n care exist─â comunit─â┼úi de rom├óni, care pot fi ├«ncadra┼úi ├«n munc─â pe teritoriul Rom├óniei pe o perioad─â de cel mult 1 anÔÇŁ. Aceast─â prevedere elimin─â obligativitatea ob┼úinerii de c─âtre angajator a avizului de angajare ├«n cazul rom├ónilor din state non-UE.

RadioOrhei.info : Orhei: real vs oficial //Cât de transparentă este puterea municipală

Cel pu┼úin la un compartiment din raportul transparen┼úei pe anul 2017, care a fost aprobat recent de Consiliul municipal (CM) Orhei, figureaz─â date incomplete ┼či inexacte. ├Änt├ómpl─âtor sau nu, ├«n raport au fost reflectate telegrafic doar dou─â din cele patru solicit─âri de informa┼úii de interes public, care au fost adresate autorit─â┼úilor municipale de c─âtre Radio Orhei/ÔÇŁMedia SferaÔÇŁSRL, ├«n perioada respectiv─â. Raportul mai arat─â c─â solicitantului i-au fost oferite r─âspunsuri ├«n termen, dar trece cu t─âcerea faptul c─â ├«n ambele cazuri, din cauza refuzului de a oferi informa┼úia solicitat─â, puterea municipal─â a fost ac┼úionat─â┬á ├«n judecat─â.

Edilii orheieni au aprobat raportul pentru anul 2017 privind transparenta ├«n procesul decizional al autorit─â┼úilor publice locale ale municipiului Orhei abia ├«n luna aprilie, de╚Öi legea spune c─â acest lucru trebuie f─âcut ├«n primul trimestru. Respectiva decizie a fost votat─â,┬á ┬áca ┼či alte d─â┼úi,┬á f─âr─â discu╚Ťii ┼či┬á ├«ntreb─âri c├ótre cei care preg─âtesc materialele ÔÇô ├«n cazul dat, secretarul CM Orhei, Ala Buracovschi.

Consilierii nu au ├«ncercat s─â afle┬á dac─â datele din raport corespund realit─â┼úii ┼či dac─â exist─â transparen╚Ť─â ┼či atunci c├ónd e vorba de oferirea informa┼úiilor de interes public. Asta ├«n situa╚Ťia c├ónd, de exemplu,┬á ┬ár─âspunsurile pe care Prim─âria┬á le-a oferit Radio Orhei ├«n anul 2017 sunt de esen╚Ť─â formal─â ╚Öi nu con┼úin informa┼úiile solicitate.┬áPentru a ob┼úine rapoartele de activitate ale ├«ntreprinderilor municipale ┼či detalii despre achizi┼úionarea serviciilor de la un agent economic din Chi┼čin─âu, s-a apelat la instan┼úa de judecat─â, iar dosarele se afl─â ├«nc─â pe rol.

JurnalTV.md : Rulajele bancare ale lui Ilan ┼×or

Primele transferuri de bani din b─âncile fraudate, care au dat startul jafului cel mare din noiembrie 2014, s-au f─âcut ├«nc─â ├«n luna iulie a aceluia┼či an, c├ónd Guvernul a luat prima decizie cu privire la asumarea r─âspunderii. Ulterior, din ace┼čti bani lua┼úi de Ilan ┼×or s-au creat mult mai multe companii, prin care a ┼či fost sustras miliardul de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Documente ├«n acest sens, care prezint─â unele rulaje bancare ale lui Ilan ╚śor, au fost prezentate de c─âtre avocatul Ion Cre┼úu asear─â, ├«n cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbr─â”.

Zboruri de lux, iahturi, hoteluri, avoca╚Ťi ╚Öi chiar concerte electorale – sunt c├óteva dintre cheltuielile, pe care ┼či le-ar fi permis Ilan ┼×or, afirm─â unul dintre avoca╚Ťii lui Veaceslav Platon, Ion Cre╚Ťu, care a p─âr─âsit teritoriul Republicii Moldova.

Ion Cre┼úu spune c─â primul transfer de bani s-a f─âcut pentru avocatul de origine ucrainean─â Valentin Gurvi╚Ť, din Boston, pe 22 iulie 2014, c├ónd Guvernul a luat prima decizie cu privire la asumarea r─âspunderii. Ulterior, s-au creat mult mai multe companii prin care a fost sustras miliardul de dolari.

Expertul economic Viorel Gârbu spune că inacţiunile autorităţilor lasă de bănuit.

Avocatul Ion Cre┼úu a prezentat ┼či alte transferuri, care arat─â unele dintre cheltuielile lui Ilan ┼×or. Unele pl─â┼úi, spune Cre┼úu, au fost efectuate pentru achitarea concertului electoral al PD-ului organizat ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

TVR Moldova : Transferurile b─âne┼čti ├«n favoarea persoanelor fizice au revenit la nivelul de dinaintea crizei

Volumul transferurilor b─âne┼čti nete din str─âin─âtate ├«n favoarea persoanelor fizice prin intermediul b─âncilor din Republica Moldova a crescut ├«n primul trimestru al acestui an cu 17,8 la sut─â ┼či a revenit pe cre┼čterea dinaintea crizei provocat─â de ÔÇ×furtul miliarduluiÔÇŁ.

Remiterile s-au ridicat ├«n ianuarie-martie 2018 la 297.45 milioane de dolari SUA, ├«ns─â nu au atins ├«nc─â nivelul din aceea┼či perioad─â a anului 2014, c├ónd persoanele fizice, rezidente ┼či nerezidente, au primit prin sistemul bancar 314 milioane de dolari, informeaz─â MOLDPRES.

În luna martie 2018, prin intermediul băncilor din Republica Moldova au fost transferate din străinătate 110 milioane de dolari, cu 12 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului precedent.

BNM precizeaz─â c─â, ├«n martie, fluctua┼úiile cursului de schimb al valutelor fa┼ú─â de dolarul SUA au contribuit cu 7.1 puncte procentuale la cre┼čterea total─â a valorii transferurilor din str─âin─âtate ├«n favoarea persoanelor fizice, ├«ns─â efectiv (elimin├óndu-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent) a fost ├«nregistrat─â o cre┼čtere a volumului transferurilor cu 4.9 la sut─â.

Circa 38 la sut─â din transferurile ├«n favoarea persoanelor fizice provin din UE, 29,4 la sut─â din ┼ú─ârile CSI ┼či 32,6 la sut─â din restul lumii. Federa┼úia Rus─â continu─â s─â de┼úin─â cea mai mare cot─â printre ┼ú─âri, respectiv 28,4 la sut─â din total transferuri, de┼či remiterile din aceast─â ┼úar─â s-au redus cu mult ├«n ultimii doi ani. Pe urm─âtoarele locuri se situeaz─â Israel (18,2 la sut─â), Italia (11,8 la sut─â), SUA (7,5 la sut─â), Germania (5,9 la sut─â), Regatul Unit al Marii Britanii ┼či al Irlandei de Nord (5,1 la sut─â). Cote mai mici de 4 la sut─â revin unor ┼ú─âri ca Fran┼úa, Turcia, Spania, Rom├ónia, Irlanda.

├Än structura pe valute, transferurilor ├«n dolari SUA le-a revenit ponderea principal─â de 46,5 la sut─â, urmate de transferurile ├«n euro ÔÇô 45,7 la sut─â ┼či cele ├«n ruble ruse┼čti ÔÇô 7,8 la sut─â.

Valoarea transferurilor de mijloace b─âne┼čti efectuate ├«n favoarea persoanelor fizice a crescut ├«n 2017 cu 11,2 la sut─â, fa┼ú─â de anul precedent, c├ónd remiterile cobor├óse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani. Persoanele fizice (rezidente ┼či nerezidente) au primit anul trecut prin b─âncile din Republica Moldova mijloace b─âne┼čti ├«n sum─â net─â, ajustat─â sezonier, echivalent─â cu 1 miliard 199.9 milioane de dolari SUA.

Moldpres.md: Patru ani de călătorii fără vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii Republicii Moldova

Chi┼čin─âu, 28 apr. /MOLDPRES/. La 28 aprilie 2018 se ├«mplinesc patru ani din momentul liberaliz─ârii regimului de vize cu Uniunea European─â. Posibilitatea de a c─âl─âtori f─âr─â vize o au ├«n prezent 2.114.321 de cet─â┼úeni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice, inclusiv 148.258 cet─â┼úeni din regiunea transnistrean─â, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

Regimul f─âr─â vize, prin libertatea de circula╚Ťie, a oferit posibilit─â╚Ťi noi pentru contacte ├«ntre oamenii de afaceri, pentru participarea la cursuri de instruire de scurt─â durat─â, precum ╚Öi pentru vizitarea rudelor ╚Öi prietenilor, inclusiv din diaspor─â, ceea ce a reprezentat o adev─ârat─â consolidare a contactelor interumane.

Republica Moldova a fost prima ╚Ťar─â a Parteneriatului Estic care a ob╚Ťinut regimul f─âr─â vize cu Uniunea European─â. Pe parcursul acestor patru ani, autorit─â╚Ťile moldovene╚Öti au ├«mp─ârt─â╚Öit cu ┼ú─ârile interesate din cadrul Parteneriatul Estic experien╚Ťa acumulat─â ╚Öi bunele practici, care au contribuit la realizarea acestui deziderat.

Aplicarea regimului f─âr─â vize cu Uniunea European─â s-a caracterizat prin cre┼čterea constant─â a num─ârului de cet─â╚Ťeni care au beneficiat de aceast─â facilitate. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul primului an de implementare, ├«n spa╚Ťiul Schengen au c─âl─âtorit 241.415 de cet─â╚Ťeni moldoveni, de╚Ťin─âtori de pa╚Öapoarte cu date biometrice; c─âtre sf├ór╚Öitul celui de-al doilea an num─ârul acestora a fost de 577.058; la finele anului trei am ajuns la 982.764, iar pentru luna aprilie 2018 cifra total─â ajunge la 1.469.917.

 

Moldpres.md : Vinul Moldovei este ÔÇ×oaspete de onoareÔÇŁ al expozi╚Ťiei interna╚Ťionale ÔÇ×Arvinis 2018ÔÇŁ din Elve╚Ťia

Chi┼čin─âu, 26 apr. /MOLDPRES/. Republica Moldova particip─â, ├«n premier─â, ├«n calitate de oaspete de onoare (H├┤te d’honneur) al expozi╚Ťiei interna╚Ťionale ÔÇ×Arvinis 2018 ÔÇŁ, care se desf─â╚Öoar─â ├«n ora╚Öul Montreux din Elve╚Ťia. ╚Üara noastr─â este reprezentat─â de c─âtre 14 companii vinicole reunite sub marca brandului na╚Ťional ÔÇ×Wine of Moldova”, relateaz─â MOLDPRES cu referire la Serviciul de pres─â al MAEIE.

├Än cadrul ceremoniei oficiale de inaugurare a expozi╚Ťiei, delegatul ╚Ť─ârii noastre pe l├óng─â Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului, Corina Cojocaru, a subliniat c─â ÔÇťvinul este una dintre bijuteriile Republicii Moldova, adev─âratul ambasador al artei ╚Öi m─âiestriei vi╚Ťei ╚Öi a vinului, care dep─â╚Öe╚Öte orice frontier─â, caracteriz├ónd pe deplin maturitatea, valorile ╚Öi ospitalitatea unei na╚ŤiuniÔÇŁ.

Reprezentan╚Ťii Ambasadei Republicii Moldova ├«n Elve╚Ťia au invitat participan╚Ťii la expozi╚Ťie s─â viziteze standul na╚Ťional al Moldovei, unde sunt reprezentate produsele vinicole de ├«nalt─â calitate ale produc─âtorilor din ╚Ťara noastr─â – ÔÇ×GitanaÔÇŁ, ÔÇ×Agrici.WineÔÇŁ, ÔÇ×MaurtÔÇŁ, ÔÇ×Pelican negruÔÇŁ, ÔÇ×TimbrusÔÇŁ, ÔÇ×Cimislia WineriesÔÇŁ, ÔÇ×BostavanÔÇŁ, ÔÇ×PurcariÔÇŁ, ÔÇ×Vinaria din ValeÔÇŁ, ÔÇ×Doina VinÔÇŁ, ÔÇ×EtCeteraÔÇŁ, ÔÇ×FautorÔÇŁ, ÔÇ×AsconiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×CricovaÔÇŁ, realiz├ónd nu doar c─âl─âtorii virtuale ├«n subteranele cavelor prestigioase din R. Moldova, dar ╚Öi descoperind destina╚Ťiile turistice ale Moldovei.

Oaspe╚Ťii evenimentului ╚Öi exper╚Ťii ├«n vinuri au ocazia s─â se familiarizeze cu circuitele turistice ale Moldovei, turismul vitivinicol, gastronomic, cultural, prezentate at├ót prin materiale promo╚Ťionale, c├ót ╚Öi prin tururi virtuale inedite cu principalele atrac╚Ťii turistice ale ╚Ť─ârii noastre, prezentate de Agen╚Ťia Turismului.